Președintele Băsescu susținea ieri că în discuțiile cu delegația FMI s-a ales „varianta încrederii", în care Guvernul să-și continue programele de restructurare masivă a cheltuielilor, iar memorandumul ce se va semna va fi „în linii mari" expresia acestei variante. Băsescu a dezvăluit în negocierile cu FMI, UE și BM, ca s-au avut în atenție două variante: una a neîncrederii și alta a încrederii. Băsescu pretinde că varianta neîncrederii se referea la creșterea TVA de la 19 la 24%, a cotei unice de la 16 la 20%, și la reducerea salariilor în sectorul bugetar, pentru a ne putea încadra într-un deficit bugetar de 6,7 - 6,8% din PIB. Cea de a doua variantă, a încrederii, este cea în care Guvernul își va continua programul de restructurare masivă a cheltuielilor. Șeful statului a anunțat cu un aer cvasi-triumfal scăderea pensiilor cu 15% și a salariilor din sistemul bugetar cu 25%, adică Apokalipsa Băsescu.
Băsescu cere „românilor" încredere în Guvern, Președinte și Parlament, „care știu ce au de făcut"
Tupeul prezidențial este nețărmurit. După ce a lovit cu bâta în moalele capului pe mai toți cetățenii, luându-le bani din buzunarele și așa găurile, președintele pretindea că există persoane și medii ce doresc „să întrețină o stare de neîncredere a populației în instituțiile statului". Pentru a lupta cu dușmanul nevăzut, președintele transmite „românilor" că pot avea încredere în președinte, Guvern și Parlament în contextul crizei. Cică ar ști clasa politică ce are de făcut. Tocmai asta e, și noi am văzut ce știu ei și nu mai vrem să facă asta. Președintele Băsescu a declarat ieri, într-un discurs televizat, că pensiile vor scădea cu 15%, salariile din sistemul bugetar cu 25%, inclusiv salariul minim, și vor fi reduse „masiv subvențiile", banii urmând să fie alocați țintit „către cei care au nevoie de sprijin financiar". Cum se va face practic aceste lucruri, nimeni nu știe, care este fundamentul legislativ și administrativ, o altă necunoscută. S-a gândit Puterea și domnul președinte că toți „românii" afectați de aceste măsuri profund discriminatorii pot da în judecată statul român și să câștige toate procesele, nu în România, ci la Haga? Are atâția bani de despăgubiri statul român pentru toți nemulțumiții acestei țări?
Plata datoriilor statului către firme - esențială pentru reluarea creșterii economice
Președintele Traian Băsescu a pretins că a discutat ieri cu Guvernul despre plata datoriilor statului către firme, „esențială pentru a încuraja firmele în procesul de reluare a creșterii economice". Acesta subliniază că acest lucru este important, în contextul în care băncile nu mai creditează proiectele. „Dacă măsurile pe care le-am precizat se iau, se creează resursă financiară pentru câteva priorități majore. Una și cea mai importantă este plata datoriilor pe care le are statul către firme", crede Băsescu. „O altă plată care trebuie urgent făcută este cea care vizează plata datoriilor spitalelor", a continuat Băsescu. Acesta a adăugat că sumele eliberate după luarea acestor măsuri precum și a altor măsuri ce vor fi stabilite de guvern în discuțiile cu FMI vor fi utilizate pentru a susține proiectele cu finanțare europeană. „Prioritatea este susținerea proiectelor pentru IMM-uri. Sigur, aici sunt mai multe variante - cu bani în mod direct, cu garanții guvernamentale. Dar ca să eliberezi garanții guvernamentale, trebuie să ai resursă financiară pentru că în situația executării garanției, statul trebuie să plătească", spune președintele. Acesta susține că este atât de urgentă promovarea proiectelor mici, până în 20-30 de milioane de euro, „pentru că s-a constatat că 90% dintre proiectele aprobate nu mai pot fi derulate, pentru că băncile nu mai creditează componenta autohtonă pe care firma privată sau persoana fizică și-a obținut aprobarea proiectului trebuie să o pună alături de banii europeni".
KPMG: România irosește șansa fondurilor UE
Ce nu știe președintele, este concluzia KPMG, după care România irosește șansa fondurilor UE, deși criza continuă și reduce mult investițiile străine. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de compania de audit și consultanță KPMG. „Recesiunea globală continuă să își facă simțită prezența în România și Europa Centrală și de Est, iar în condițiile în care aceste țări au fost lovite de criza financiară mai târziu decât Statele Unite sau Europa Occidentală este foarte probabil să mai treacă luni bune până va începe etapa de redresare economică. România și țările Europei Centrale și de Est s-au confruntat cu o reducere semnificativă a investițiilor străine de la începutul recesiunii, investitorii părăsind piețele emergente în căutarea unor regiuni mai puțin riscante". În aceste condiții este esențial ca România să profite de sumele considerabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin fondurile nerambursabile acordate pentru perioada 2007-2013. „Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, intitulat «EU Funds in Central and Eastern Europe», arată că în România rata de absorbție a fondurilor europene este mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est în multe sectoare", conform sursei citate. România are încă o rată scăzută de absorbție a fondurilor în domeniul transporturilor, energiei și asistenței tehnice.
„Veștile bune sunt că în domeniul cercetării & dezvoltării și al resurselor umane absorbția fondurilor structurale a fost mai eficientă. Însă, starea proastă a infrastructurii în România constituie un impediment serios în calea investițiilor. Din acest motiv, transportul pe teritoriul țării este ineficient și periculos, în special în regiunile de nord și de est", susține Daniela Nemoianu, Head of Advisory la KPMG România. Totodată, rețeaua feroviară suferă din cauza lipsei de investiții. În condițiile în care numărul contractelor încheiate în domeniul transporturilor reprezintă un procent mediu de doar 16% din bugetul total al fondurilor alocate de Uniunea Europeană (cel mai ridicat procent fiind de 30% și cel mai scăzut 3%) România se confruntă cu probleme serioase și riscă să piardă aceste oportunități, a adăugat Nemoianu. Aceasta a spus că Guvernul ar trebui să acorde prioritate maximă utilizării eficiente a acestei surse de finanțare, incomparabil mai benefică României decât împrumuturile externe sau de pe piața bancară.
Efectul pervers al apokalipsei asupra sectorului privat
Revenind la președinte, întrebat asupra efectului pervers al măsurilor de recesiune asupra sectorului privat, acesta a comentat: „vor avea un efect foarte bun în sistemul privat. Vor elibera sistemul privat de obligațiile pe care le are de a produce bani ca să ținem un aparat de asemenea dimensiuni. Nu am vorbit de reducerea niciunui salariu în sectorul privat, nu există nimic care să vizeze sectorul privat. Tot ceea ce v-am spus este legat de sectorul bugetar de stat. Sigur, dacă vom reuși să antrenăm investițiile în IMM-uri, poate și pentru câțiva kilometri de autostradă, spre satisfacția lui Berceanu, poate că iluștrii salariați din sectorul public, constatând că li s-a redus salariul cu 25%, se vor îndrepta către acele IMM-uri unde ar putea să aibă salarii mai mari. Dar sistemul bugetar nu poate fi atât de sus din punctul de vedere al salarizării și al veniturilor în mod deosebit, în raport cu sectorul privat, care produce bani din care trăiește sistemul bugetar", pretinde șeful statului.
De fapt, peste 140.000 de angajați din sectorul public vor fi disponibilizați până la începutul anului viitor, pentru a menține cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI, după cum au declarat pentru Mediafax surse participante la negocierile cu instituția financiară. „Până la începutul anului viitor trebuie să plece cel puțin 10% din angajații din sectorul public", susțin sursele citate. Numărul de posturi ocupate din sectorul public a scăzut cu 36.404 în perioada decembrie 2008 -februarie 2010, respectiv o reducere de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi efectiv ocupate, potrivit datelor prezentate recent de Ministerul Finanțelor Publice. În esență cei peste 140.000 de viitori șomeri vor antrena alte câteva zeci de mii de lucrători de la stat, viitorul imediat al economiei noastre plutind într-un ocean de incertitudine.
Premierul grec cere națiunii să accepte reducerea drastică a cheltuielilor bugetare
Ce se întâmplă în inima crizei regionale? La Atena, premierul grec George Papandreou a cerut ieri populației să accepte reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, perspectivă ce a scos deja în stradă zeci de mii de oameni, și a promis, în discursul susținut în Parlament, că le va îndeplini apelul de combatere a corupției, transmite Reuters. Papandreou susține că nu este timp de pierdut în reformarea economiei, ale cărei datorii au pus în pericol întreaga zonă euro. „Măsurile de urgență reprezintă o condiție pentru recâștigarea credibilității și a timpului pierdut", clamat premierul. Acesta cere grecilor sacrificii, acuzând „jaful" la care a recurs guvernul conservator anterior, a cărui corupție a împins Grecia în pragul falimentului. Parlamentul a votat ieri seara proiectul de austeritate ce prevede noi măsuri de reducere a deficitului bugetar, cu 30 de miliarde de euro, prin scăderea semnificativă a bonusurilor în sectorul public. Opoziția conservatoare și de stânga au votat împotriva proiectului, fapt care nu a împiedicat aprobarea acestuia. Populația Atenei dar și în alte orașe din Grecia este în alertă și se confruntă în lupte de stradă cu autoritățile polițienești.
