O parte tot mai mare din puterea financiară dată de capitalul lichid este acaparată de un grup tot mai restrâns de companii non-financiare, printre care Apple, Microsoft și Google, care preferă să păstreze fondurile și nu să le investească, ceea ce, spun analiștii, pune în pericol revenirea economiei globale deja frânată de încăpățânarea băncilor de a păstra banii primiți ieftin de la băncile centrale în loc să alimenteze cu ei motoarele de creștere. Aproximativ o treime din cele mai mari companii non-financiare la nivel mondial dețin cea mai mare parte din lichiditățile de 2.800 miliarde de dolari puse la păstrare de acestea, relevă un studiu efectuat de firma de audit Deloitte cu date furnizate de Bloomberg. Analiza arată, de asemenea, că polarizarea între companiile care preferă să păstreze capitalul lichid și cele care îl cheltuiesc s-a accentuat de la începutul crizei mondiale, scrie Financial Times, citat de Mediafax.
În urma crizei financiare mondiale, companiile și-au construit rezerve uriașe de lichidități. În 2008, companiile non-financiare acoperite de indicele global S&P 1.200, adică 975 dintre cele mai mari companii din lume, dețineau capital lichid de 1.950 miliarde dolari.
Însă până la sfârșitul anului 2012 muntele de bani s-a înălțat cu 62%, la 3.200 miliarde de dolari, în condițiile în care criza bancară a sfărâmat încrederea în sursele de credit și a încurajat economisirea, arată analiza.
Totodată, în al treilea trimestru al anului trecut companiile non-financiare cu rezerve mai mari de 2,5 miliarde dolari ale indicelui S&P 1.200, sau 32% din total, au ajuns să dețină 82% din lichiditate, sau 2.800 miliarde dolari, cea mai ridicată cotă de după anul 2000. Cu aproape 150 miliarde de dolari în cufere, doar Apple contribuie cu 5% la muntele de bani necheltuiți.
De altfel, companiile de tehnologie controlează cea mai mare parte a capitalului lichid, 775 miliarde dolari în total. Acestea sunt urmate de companiile de telecomunicații, de producătorii de energie și de cele din sectorul sănătății. Spre comparație, în 2007, anul de dinaintea crizei, ponderea lichidităților celor mai bogate companii incluse în S&P 1.200 era de 76%, dintr-un total de 1.980 miliarde dolari.
Cine a cheltuit puțin a câștigat la fel de puțin
„Privind înainte, valul de lichiditate la care mulți se așteaptă depinde mai degrabă de deciziile unui grup restrâns decât de cele ale celor mulți", a explicat Iain Macmillan, directorul diviziei de fuziuni și achiziții a Deloitte.
Keith Skeoch, directorul general al Standard Life Investments, a atenționat că un element important care va determina ritmul revenirii economice va fi gradul în care companiile își vor folosi rezervele de lichiditate pentru a produce creștere.
Unii analiști dau vina pe companiile care blochează lichiditățile pentru ieșirea lentă din criză a anumitor regiuni. Deoarece companiile își mențin reduse cheltuielile operaționale și nu investesc în echipamente, de bunăstarea lor nu profită întreaga economie.
Creșterea rezervelor de lichiditate s-ar putea explica prin faptul că dobânzile coborâte la niveluri record din cauza crizei au încurajat multe companii să se împrumute mai mult, cumulând astfel datorii mai mari.
Creșterea datoriilor descurajează, probabil, companiile să cheltuiască pe fuziuni și achiziții sau pe active care produc creștere sau să returneze bani investitorilor. Studiul Deloitte arată că acțiunile și veniturile companiilor care au acumulat rezerve mari de capital stocând lichiditățile au crescut în ultimii ani mai puțin decât cele ale companiilor cu rezerve reduse de capital lichid.
