Una din cele mai frecvente etichete menționate în 2006 pentru o serie întreagă de evoluții din sfera Internetului a fost Web 2.0. Într-un studiu Gartner despre tehnologiile nou apărute în 2006, Web 2.0 a fost identificată drept una din principalele tehnologii cheie în următorii 10 ani. Cu toate acestea, un sondaj Basecamp a descoperit că 13% din companii nu știu ce înseamnă Web 2.0, în timp ce din 83% din respondenții care aveau o idee, aproape fiecare a venit cu o descriere diferită. Un studiu dat publicității de firma de consultanță în management Arthur D. Little, intitulat 'Web-reloaded? Driving convergence in the real world', și-a propus să integreze într-o imagine coerentă fenomenul-umbrelă Web 2.0 și să îi analizeze implicațiile nu numai asupra lumii Web, ci și asupra industriilor învecinate - telecom, IT și media.
Vitezele mari de acces la Internet au dus la o explozie de aplicații și servicii Internet. Internetul a devenit dintr-un instrument predominant de informare un suport de divertisment, tranzacții și socializare și un element cheie în viața de zi cu zi a multor oameni. Iar de când lățimea de bandă s-a mărit și în rețelele de telefonie mobilă, Internetul a devenit, de asemenea, mobil.
Actorii noului Internet: inovatorii web și tinerii
Noile servicii web permit utilizatorilor să combine activitățile din viața reală cu suportul oferit de Web. Serviciile centrate pe utilizator schimbă felul în care oamenii folosesc Internetul și influențează felul în care își organizează viețile. În prezent, tinerii formează majoritatea utilizatorilor Internet și tot ei vor defini direcțiile pe care le va lua Internetul pe măsură ce tot mai mulți vor intra pe piața muncii și vor începe să ocupe poziții de decizie. Așteptările lor, atitudinile și familiarizarea cu lumea Web vor da pe viitor forma mediului, atât în companii, cât și pe piețele pe care le vor servi.
Deja, mai multe companii web noi - 'inovatori inteligenți', le numesc analiștii de la Arthur D. Little, pentru a le deosebi de companiile web dominante ('incumbent') Google, Yahoo și Microsoft - amenință industriile 'din lumea reală' cu propriile servicii de comunicații și comunități sociale:
1. VoIP - august 2003 - Skype își lansează acum popularul client PC ce permite apeluri VoIP între PC-uri, de la PC-uri pe fix/mobil și de pe mobil pe mobil. În 2006, aproape 7 milioane de utilizatori întregistrați sunt online în fiecare zi.
2. Comunități - iulie 2003 - MySpace își lansează site-ul de comunități sociale, ajungând astăzi la 116 milioane de utilizatori înregistrați (septembrie 2006) și în jur de 52 milioane de vizitatori unici pe lună. În iulie 2005 este cumpărat de News Corp. pentru 580 mil. USD în numerar. Site-ul ocupa locul 8 în top 10 al celor mai cunoscute mărci de site în aprilie 2006.
3. Poze - februarie 2004 - Flickr își lansează site-ul de publicare/schimb de poze. În 2 ani Flickr a atins în jur de 4,5 mil. utilizatori înregistrați și 17 mil. utilizatori unici pe lună. În 2005 Flickr este cumpărat de Yahoo cu 16-22 mil. USD. Pe site sunt stocate peste 70 mil. de poze indexate, ceea ce îl face unul din cele mai populare servicii Internet la acest moment.
4. Video - februarie 2005 - YouTube lansează site-ul de publicare/schimb de fișiere video. În 1,5 ani atinge în jur de 0,5 milioane de utilizatori înregistrați, 20 mil. vizitatori unici pe lună și 100 mil. de fișiere video stocate pe site. În prezent YouTube are peste 100 mil. afișări pe zi, 60.000 de noi postări pe zi și 60% cotă de piață din tot conținutul video vizionat online în SUA. Simplitatea utilizării este cheia: 110 formate de video suportate și nu e nevoie de înregistrare pentru a vedea videoclipurile. În octombrie 2006, YouTube a fost achiziționat de Google într-o tranzacție de 1,3 mld. euro în acțiuni.
Pe lângă aceste site-uri extinse, în fiecare zi apar noi servicii. Diferența cheie față de 'vechiul Web' este că noile servicii pun utilizatorul în centrul atenției, mărind interactivitatea și participarea utilizatorilor. Aceasta, în combinație cu creșterea utilizării Internetului, influențează vizibil consumul de media, mai ales pentru tineri:
- Aproape 4 din 10 europeni folosesc Internetul 7 zile pe săptămână. În medie, oamenii petrec 10,2 ore online pe săptămână (sursa: EITO).
- 24% din utilizatorii online sunt utilizatori intensivi, ce petrec online peste 16 ore pe săptămână. Tinerii din grupa de vârstă de 16-24 ani sunt cei mai activi utilizatori Internet. Ei petrec online 12,6 ore pe săptămână și formează cea mai mare parte, 36%, din utilizatorii intensivi de Internet.
- Internetul are o pondere tot mai mare în consumul total de media al populației. Astăzi, consumatorii de media din Europa petrec mai mult timp navigând pe Internet decât citind ziare și reviste la un loc.
- Principalele motive pentru aducerea mai multor activități pe Internet sunt convenabilitatea, viteza și simplitatea Web-ului.
- A scrie și a primi emailuri este cea mai populară activitate. În SUA, 91% din populația online scrie și trimite emailuri. Alte activități răspândite, ce atrag 70-80% din utilizatorii de Internet sunt căutările de informații medicale, cercetări privind produsele și citit știri.
- Există diferențe mari între generații ca activități online. Generația cea mai tânără (12-28 ani) tinde să se implice mai mult în activități Internet ce presupun comunicare, utilizări creative și socializare ca mesageria instantanee și blog-uri. Tinerii între 16-24 ani au cel mai mare grad de participare ca utilizatori Internet în Europa (82%). Generațiile mai în vârstă, peste 28 de ani, sunt utilizatori mai frecvenți de aplicații online în care sunt implicați bani, inclusiv rezervări de călătorie și operațiuni bancare online. În segmentul de vârstă peste 65 de ani, mai puțin de 14% intră online cu regularitate, dar în Germania, de exemplu, procentul s-a dublat în ultimii 4 ani, ajungând la 35%.
- În Internetul fix, rolul cheie în noile tipare de comportament îl joacă penetrarea bandei largi. Dacă în 2004 nici 1 din 10 gospodării din Europa nu avea acces broadband, în a doua jumătate a lui 2006 cifra aproape s-a dublat, iar până în 2010 aproape 80% din europeni vor avea acces broadband.
- Internetul mobil capătă relevanță pe măsură ce cresc vitezele cu UMTS și HSDPA. Dacă acum vitezele de descărcare au câteva sute de kbps, din 2010 tehnologia LTE (Long Term Evolution) va oferi viteze multi-Mbps. Tot mai multe companii Web 2.0 lansează servicii cu acces multiplu - de acasă, de la muncă și în deplasare -, extinzând și adaptând serviciile Web fixe la mobil. În plus, apar servicii noi, specifice contextelor mobile - de exemplu, serviciile foarte dependente de locație au mai multă relevanță pentru utilizatorii mobili decât pentru cei ficși. Peste 34,6 mil. de utilizatori mobili din SUA au accesat Internetul prin telefonul lor mobil în iunie 2006. În 2005, cele mai populare servicii Web erau cele de informații mobile. O cincime din utilizatorii mobili vest-europeni folosesc aceste servicii cel puțin o dată pe lună. Alte servicii folosite sunt email, meteo, jocuri și operațiuni bancare. Astăzi, 38% din populația Europei cu vârste cuprinse între 16 și 24 ani își folosește mobilul, PDA-ul sau BlackBerry-ul pentru a accesa Internetul și pentru email. Cifra este așteptată să se dubleze, cu 39% din non-utilizatori indicând că intenționează să înceapă să folosească servicii Web mobile în viitorul apropiat.
- Terminalele mobile continuă să aibă ca principală aplicație vocea, dar ele încep să fie folosite pentru aplicații multiple datorită accesului la Web. În 2007, vânzările de terminale 3G le vor depăși pe cele 2,5G în Europa de Vest. Aceasta indică o tendință de creștere a cotei de piață a terminalelor 3G de la 12% în 2005 la 90% în 2010. Între 2004 și 2005, penetrarea terminalelor 3G în Europa de Vest a crescut de la 49% la 52%. Răspândirea terminalelor multimedia stimulează, la rândul ei, utilizarea serviciilor Web mobile. De când Apple a introdus iPod-ul în octombrie 2001, a devenit principalul jucător pe piața playerelor portabile de MP3. De la lansare s-au vândut mai mult de 67 mil. de iPod-uri. Piața totală a MP3-urilor este preconizată de Arthur D. Little să se dubleze ca mărime în următorii ani, de la 140 mil. copii vândute în 2006 la 286 mil. în 2010. În ce privește dispozitivele portabile de jocuri video, piața este împărțită între 2 produse: Playstation Portable de la Sony (PSP) și Nintendo Dual Screen (NDS). Cu acestea, jucătorii se pot conecta între ei prin WiFi, pot juca în rețea și pot conversa. Funcția WiFi include și posibilitatea de a naviga pe Internet. Cererea pentru PSP și NDS este uriașă: până în iulie 2006 se vânduseră peste 20 mil. unități PSP și 21 mil. unități NDS.
Definiții pentru Web 2.0
Creșterea vitezei, accesibilitatea multiplă și interoperabilitatea dispozitivelor vor continua să determine adoptarea Internetului la nivel de masă. Dar Internetul se dezvoltă și într-un sens mai larg și mai profund decât simpla creștere a vitezei și accesibilității: Oamenii îl folosesc tot mai mult pentru a-și îndeplini nevoi sociale. Această utilizare socială a Web-ului este un aspect al fenomenului care a primit numele de Web 2.0. Termenul Web 2.0 a fost inventat de Tim O'™Reilly în 2004, care a folosit acest nume pentru o conferință Web despre ultimele progrese din Internet. Ulterior, O'™Reilly a publicat câteva cărți influente și a ajuns să fie privit drept 'tatăl' Web 2.0.
Definiția 'oficială' dată de O'™Reilly termenului de Web 2.0 este: 'Web 2.0 este rețeaua ca platformă, acoperind toate dispozitivele; aplicațiile Web 2.0 sunt cele care exploatează cel mai mult acest avantaj intrinsec al rețelei: furnizarea de software ca și serviciu-continuu-updatat și care devine cu atât mai bun cu cât îl folosesc mai mulți utilizatori, consumând și remixând date din surse multiple, inclusiv de la utilizatorii individuali, și care în același timp oferă propriile date și servicii într-o formă care permite remixarea de către alții, creând efecte de rețea printr-o 'arhitectură a participării' și mergând dincolo de metafora paginii din Web 1.0 pentru a furniza o experiență mai bogată utilizatorului'. O altă definiție a fost oferită de Troy Angrignon: 'Web 2.0 este un grup de schimbări determinate economic, social și tehnologic în atitudinile, instrumentele și aplicațiile care fac din Web viitoarea platformă de comunicare, colaborare, comunitate și învățare cumulativă.' Arthur D. Little mai enumeră și câteva definiții date de clienții lor pentru Web 2.0 - 'Web conectat', 'o formă îmbunătățită a WWW', 'o colecție de tehnologii (VoIP, media digitală, XML, RSS, hărți etc.)', 'un Web bidirecțional', 'o platformă ca la carte, cu autoservire' - dar le consideră mai degrabă parțiale. Preferând să pună în centru utilizatorul, cu nevoile și atitudinile lor independente de tehnologie (informare, divertisment, socializare), Arthur D. Little a construit o diagramă a principiilor (building blocks) fenomenului Web 2.0
Una din diferențele majore față de Internetul așa cum îl știm este că acum utilizatorii devin producători în noua lume Web. 'ProdUtilizatorii' fac ambele lucruri: consumă conținut și îl și produc - scriind bloguri, încărcând poze și video sau ajutând în generarea de cunoștințe (adică Wikipedia). Schimbul pe care îl fac utilizatorii nu se rezumă la gânduri și idei, ci se întinde la cunoștințe, timp și interese împărtășite. Socializarea a devenit unul din curentele cheie pe Internet astăzi. Comunitățile ca MySpace sunt cele mai vizitate site-uri de pe Web, unde oamenii interacționează, își dau întâlniri, își fac noi prieteni și se socializează prin chat, blogging, comentarii, discuții pe forumuri și schimb de conținut. Primele 10 site-uri de socializare în rețea formează astăzi 45% din utilizatorii Web din SUA.
Pentru a-i face să se întoarcă, serviciile Web trebuie să își implice și să își capteze/ absoarbă utilizatorii. Aceasta înseamnă că utilizatorii pot participa și adăuga valoare serviciului. Multe servicii lansate pe Web sunt încă în versiuni beta experimentale, iar cu ajutorul feedbackului utilizatorilor, serviciul este dezvoltat mai departe. Utilizatorii chiar vor să contribuie la serviciile pe care le folosesc.
Pornind de la aceste precondiții, Principiile Web 2.0 se pot sintetiza în 10 cuvinte cheie:
n personalizare - posibilitatea ca utilizatorii să își configureze informația și forma de prezentare
n credibilitate - că informația făcută publică va fi tratată cu grijă
- interese de nișă (greu de deservit de media tradiționale)
- conectivitate/rețea în regim participativ, spre deosebire de unul controlat
- interacțiunea între utilizatori ca scop al serviciului
- convenabilitate prin acces de pe dispozitive multiple și necesitatea
- interoperabilității acestora
- simplitate în procesul de înregistrare și în structura site-ului
n conținutul bogat - formate audio, foto, video descărcabile sub formă de podcast, transmisii în direct sau vizualizare online - ca diferențiator cheie pentru succesul serviciilor Web într-o lume broadband
- experiență bogată de utilizare, spre deosebire de cea oferită de Web-ul static și unidirecțional.
Serviciile Web 2.0
Mashup & Filtre - Companii ca Mashupfeed.com, Mapits24 și Technorati folosesc conținutul deja existent pe Internet și îl prezintă într-o nouă formă. Utilizatorii își pot configura activitățile pe Web mai mult ca oricând.
Media sociale - Serviciile ca Flickr și MySpace oferă consumatorilor o platformă de interacțiune și de a-și face noi prieteni. Serviciile includ site-uri pe interese speciale și de socializare, bloguri și servicii de schimb de poze și spații Web în care utilizatorii se pot prezenta pe ei înșiși.
- Web Top - Aplicațiile 'de birou' online ca dicționare, calendare, e-mail reduc dependența utilizatorilor de programele software instalate pe dispozitive.
- Comunicații - Serviciile de telefonie și mesagerie bazate pe protocolul IP rulând pe un PC sau alte terminale IP fixe sau mobile sunt servicii Web 2.0. Skype este o companie de telefonie IP P2P (peer-to-peer) cu cca. 40 milioane de utilizatori activi din 113 milioane înregistrați.
- Instrumente de suport
Un număr tot mai mare de companii fie oferă ele însele platforme bazate pe Web pe care se pot construi alte aplicații și afaceri, fie dezvoltă instrumente de bază care alcătuiesc mărcile definitorii ale Web 2.0. Exemplele de servicii de suport includ distribuitori de TV prin Internet ca Brightcove, baze de date cu contacte de business, marketing prin RSS, platforme pentru software online de întreprindere sau instrumentele de blogging.
- Multi-clustere - Companiile multi-cluster oferă o combinație între tipurile de servicii de mai sus. Acestea au de obicei o prezență globală ca Google, Yahoo și Microsoft, care combină platforme, comunități, motoare de căutare, servicii email etc. Pentru a accesa toate acestea, utilizatorii au în general nevoie de un singur ID pentru logare. De exemplu, Yahoo are 412 milioane de vizitatori unici pe lună, iar în 2005 a generat un profit de 1,5 mld. USD.
Ce înseamnă toate acestea?
Recapitulând, utilizatorii de Internet au căpătat anumite obiceiuri și tipare de comportament care se reflectă în servicii și în felul de prezentare a lor pe Web:
- Utilizatorii au devenit prodUtilizatori.
- Utilizatorii folosesc Web-ul nu numai pentru informații, ci și pentru a-și satisface nevoi de socializare.
- Furnizorii de servicii Web nu se mai adresează doar nevoilor unor utilizatori anonimi, ci încearcă să răspundă nevoilor specifice ale diferitelor grupuri de utilizatori.
- Furnizorii de servicii Web îi implică pe utilizatori în generarea conținutului și îi fac, astfel, parte a site-ului lor.
- Serviciile Web devin tot mai convergente în sensul că devin accesibile de pe dispozitive diferite prin forme diferite de acces.
- Majoritatea noilor servicii sunt produse de un număr vast de site-uri mici, nou înființate. Jucătorii din liga întâi au un mare succes în a monetiza noile servicii.
Toate aceste schimbări intră sub eticheta de Web 2.0 în sensul că sunt ireversibile și indică o schimbare de paradigmă ce deja a început să își facă simțite efectele. Multe din site-urile și serviciile descrise nu vor supraviețui în următorii ani fie din cauza lipsei de utilitate, fie a unui model de business viabil. Majoritatea acestor companii preferă modele de business bazate pe publicitate, drept care au atras volume mari de trafic, dar cu sute de site-uri apărute zilnic, multe vor avea greutăți în a deveni profitabile doar pe baza veniturilor din publicitate.
Modele de business pentru Web 2.0
Succesul modelelor de business bazate pe reclamă se fundamentează pe mentalitatea 'pe gratis' - o așteptare larg împărtășită, ca să nu spunem un factor cheie de succes în adoptarea site-urilor de către utilizatori. Atitudinile utilizatorilor față de conținutul gratuit, chiar și la servicii sofisticate, au fost încurajate de proliferarea modelelor de afaceri bazate pe veniturile din publicitate. Un nou fenomen Web 2.0 pare să fie ideea că trebuie să asiguri 'servicii gratuite' privilegiate utilizatorilor non-plătitori tolerând, în același timp, performanțe 'mediocre' pentru clienții cu plată legați contractual. Acest paradox aparent se datorează impactului pe care îl au timpii morți pe un site ca venituri pierdute pentru firmele care plătesc publicitate țintită către audiențe adesea capricioase, care vor abandona un site care nu se încarcă sau se încarcă greu.
Modelele bazate pe reclamă au fost dintotdeauna populare pe Internet. După prăbușirea dotcom-urilor, piața publicității online din Europa a intrat într-un declin în 2001-2002, revenindu-și în 2003. În 2005, cheltuielile au crescut cu aproape 26%. SUA au avut aceeași evoluție, dar cu rate mai mari de creștere - aproape 30% în 2005. În 2006, cheltuielile totale pe publicitate în Europa de Vest sunt estimate să crească cu 5%, iar în SUA cu 4,5%, conform Arthur D. Little.
Pe Internet se găsesc, în prezent, 5 modele majore de business:
- Bazat pe publicitate: site-ul Web oferă gratuit conținut și servicii clienților. Serviciile sunt plătite de publicitari terți. Acest model dă rezultate când volumul traficului este foarte mare sau foarte specializat. Acesta e cel mai frecvent model folosit pe Internet și e folosit în combinație cu alte modele de business.
- Bazat pe tranzacții: site-ul sau serviciul aduce împreună cumpărători și vânzători și facilitează tranzacțiile. Pentru fiecare tranzacție intermediată, brokerul încasează o taxă sau un comision.
- Infomediator: serviciul colectează date și informații despre comportamentul vizitatorilor săi și le vinde mai departe unui cumpărător sau vânzător care vrea să înțeleagă o anumită piață.
- Bazat pe licență: utilizatorii sunt taxați pentru folosirea o singură dată sau restrânsă în timp a unor aplicații sau conținut (premium).
- Bazat pe abonament: utilizatorii plătesc o taxă periodică pentru a folosi serviciul Web. Modelul bazat pe abonament include adesea publicitate și este frecvent utilizat de serviciile bazate pe comunități și de unele publicații (ziarele, de exemplu), unde conținutul de bază este gratuit, dar serviciile premium necesită abonament.
Pe măsură ce crește în popularitate, publicitatea online devine o amenințare pentru formatele media tradiționale. După TV, radio, presă scrisă și outdoor, Internetul este al cincilea mare și rapid crescător medium în Europa.
Cheltuielile totale de publicitate online au crescut cu 25,5% din 2004 în 2005. Cele mai mari piețe de publicitate online din Europa sunt Marea Britanie, Germania și Franța - acestea trei dau seama de mai mult de jumătate din piața totală online europeană. Marea Britanie conduce cu cheltuieli de publicitate de aproape 1.939 mil. euro în 2005. Franța a avut cea mai mare creștere, de 66%, a cheltuielilor cu publicitatea online în 2005. La nivel european, în ciuda creșterii accelerate a cheltuielilor pe publicitate online, acest medium este încă restrâns: 7,8% din bugetul total de publicitate în Marea Britanie în 2005, 5,9% în Franța și 4,4% în Germania.
La nivel global, piața de publicitate online din SUA este cea mai dezvoltată și cea mai sofisticată. Cheltuielile pe publicitatea Internet sunt estimate să depășească 10% din bugetul total de publicitate în 2006, iar creșterea de la an la an va depăși 30%. Cu 285 milioane de locuitori în SUA și 460 milioane în Europa, cheltuielile cu reclama online din SUA (pe locuitor) sunt de aproape 5 ori mai mari ca în Europa. SUA este și prima piață unde cota de piață a publicității online este pe cale de a depăși radioul.
Publicitatea online are un potențial imens. În Europa, oamenii dedică 20% din consumul lor de media Internetului. Cu toate acestea, cheltuielile de publicitate online constituie doar 3,7% din bugetul total de publicitate. Creșterea utilizării Internetului și răspândirea bandei largi ar trebui să ajute la creșterea cheltuielilor de publicitate online, însă. Publicitatea online este prevăzută să crească între 2005 și 2008 în Europa cu 41%, iar în SUA cu 74%.
Convergența serviciilor și conținutului nu așteaptă convergența rețelelor
Cel mai important este că noua generație de companii web a preluat inițiativa în direcția convergenței fix-mobil - la nivelul serviciilor și al conținutului. Posibilitățile tot mai diverse create de serviciile Web și integrarea, încă lentă, a comunicațiilor fixe și mobile stau la baza unei viziuni despre viitor în care utilizatorii vor fi în stare să acceseze conținutul pe care îl vor în contextul de care au nevoie rămânând tot timpul în contact cu prietenii și cu familia. Skype Mobile a făcut primul pas de la accesul fix la accesul mobil - oriunde există o conexiune WiFi sau 3G, utilizatorii pot vorbi gratis.
În septembrie 2006, Skype a anunțat și primul telefon cordless DECT cu care se pot face apeluri Skype prin Internet fără a fi conectat la un computer personal.
Această convergență începută de serviciile Web va avea consecințe asupra lanțurilor tradiționale de furnizare de pe piețele telecom și media. Deși aceste lanțuri de furnizare pentru segmente diferite au rămas în mare parte distincte până astăzi, delimitările lor vor deveni în curând mai puțin nete. Unele segmente vor fi mai puțin afectate, cum ar fi infrastructura necesară pentru a furniza aceste servcii. Dar elementele de servire a diferitelor lanțuri de furnizare asociate producției și distribuției de conținut vor fi transformate.
Operatorii telecom sunt primii care se resimt în urma noilor servicii Web, dat fiind că acestea au început să ofere servicii de comunicații ca VoIP sau IM. Rezultatul este că aceste servicii încep să distrugă valoare pentru operatorii telecom, pentru că sunt fie gratuite, fie la prețuri foarte mici. Competiția între operatori și serviciile Web va fi tot mai strânsă, cu ambele tabere forțând în direcția serviciilor de comunicații convergente. Pe viitor, întrebarea va fi dacă operatorii vor deveni distribuitori pentru serviciile terților (jucători Web, jucători de conținut) sau vor deveni ei înșiși furnizori ai propriilor servicii și produse cu valoare adăugată, inteligent combinate cu cele ale altor companii. Factorul decisiv va fi capacitatea de a atrage utilizatorii cu un portofoliu echilibrat și de
a-i păstra în platforma proprie.
