Compania de explorări spaţiale Astrobotic va începe lansarea de roboți pe Lună în vara anului 2016. Nava spaţială, care în prezent este în faza de dezvoltare, se numeşte Griffin şi va fi suficient de mare pentru a transporta patru vehicule robotice (landere) şi echipamente ştiinţifice pe suprafaţa selenară. Pe drum, nava ar putea chiar lansa un satelit pe orbita Lunii. “În mod normal, costul tipic al unei astfel de misiuni NASA este de 1 miliard de dolari”, precizează Kevin Peterson, Chief Technology Officer. Astrobotic. “Credem că noi vom reuşi aceeaşi misiune cam la o zecime din costuri, adică aproximativ 100 de milioane.”
Astrobotic concurează cu alte 17 echipe pentru câştigarea premiului Google Lunar XPRIZE. Câştigătorul marelui premiu de 30 de milioane de dolari trebuie să ducă un astfel de vehicul pe Lună, să îl deplaseze 500 de metri de-a lungul, deasupra sau dedesubtul suprafeţei selenare şi să transmită un semnal TV de înaltă definiţie care să poată fi recepţionat în întreaga lume.
Cea mai mare parte din costuri ţin de vehiculul de lansare care va trebui să scoată încărcătura din atmosfera terestră. Peterson intenţionează să conecteze lander-ul care va transporta rover-ul la racheta SpaceX Falcon 9, al cărui cost este relativ scăzut. Astrobotic a găsit o altă metodă de reducere a costurilor – prin echiparea roboţilor selenari cu creiere electronice mai ieftine şi mai puternice.
Compania s-a aliat cu unitatea Platforme Inteligente a GE, care construieşte dispozitive electronice rezistente pentru avioane de vânătoare, tancuri şi pentru industria petrolului şi a gazelor naturale. Specialiştii GE au transformat cipuri standard din comerţ, eficiente energetic, în cipuri suficient de rezistente pentru a face faţă vibraţiilor puternice, şocurilor, prafului şi vidului spaţial.
“Trebui să obţinem dispozitive automatizate de înaltă performanţă, cu un consum cât mai mic de energie” a declarat Rubin Dhillon, GE. Colegul său, inginerul Dustin Franklin, specialist în aplicaţii, spune că tehnologia pentru Astrobotic este de zece ori mai ieftină şi oferă o capacitate de procesare mai mare decât sistemele create special pentru explorări spaţiale. “Fără aceasta, nava nu ar putea aseleniza” spune Franklin. “Dispozitivul îi transmite lander-ului: Hei, este puţin descentrat, trebuie să-ţi corectezi poziţia.”
Lander-ul Griffin are înălţimea de 160 cm, lăţimea de 4,5 m şi poate transporta o încărcătură de peste 500 kg pe orbita Lunii şi aproape 275 kg pe suprafaţa Lunii. Astrobotic estimează că aselenizarea va putea fi efectuată pe o rază de 100 m faţă de un punct predeterminat.
Un nivel de acurateţe cu mult mai bun decât în cazul misiunilor lunare anterioare, dat fiind că Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au parcat lander-ul Apollo 11 la aproximativ 5 km faţă de punctul de aselenizare prestabilit.
Evident, Griffin nu se va putea baza pe GPS. Pentru a-şi adapta coborârea şi pentru a evita obstacolele, sistemul său de ghidare şi navigare utilizează camere video, lasere şi senzori inerţiali, comparând imaginile şi poziţionările în timp real cu hărţi ale Lunii extrem de detaliate stocate în memorie pe GE MAGIC1.
Computerul va prelucra datele primite de la senzori pentru a-i comunica lander-ului locul în care se află. Pare complicat, dar este vorba de cipuri grafice similare celor folosite la consolele performante pentru jocuri video.
După aselenizarea în siguranţă, Griffin va lansa rover-ul Astrobotic Polaris. Pentru a parcurge distanţa cerută de premiul XPRIZE sau alte misiuni, fără a rămâne blocat sau a cădea într-un crater, rover-ul este echipat cu un pachet electronic dotat cu procesor NVIDIA Tegra K1 de următoare generaţie. Acelaşi cip este utilizat pentru a alimenta afişajul central al maşinii electrice Tesla şi la tabletele premium Android şi Apple.
Pentru navigaţie, Polaris va utiliza procesorul împreună cu camerele video şi laserele unităţii. Pachetul electronic va comprima puternic un semnal TV în direct astfel încât să poată fi transmis lander-ului, care îl va transmite apoi mai departe pe Pământ.
“Acest echipament GE este mult mai puternic decât ce ar utiliza NASA” explică Peterson. “Aceste computere sunt creierul lander-ului şi rover-ului. Ele schimbă întregul joc.”
Peterson este de părere că, pentru aselenizare, Griffin va avea nevoie de peste 30 de milioane dolari, cât va primit câştigătorul XPRIZE. De aceea, în iunie, Astrobotic, care s-a desprins din Universitatea Carnegie Mellon pentru a încerca să câştige premiul, a anunţat că îi va invita pe ceilalţi concurenţi să se alăture lander-ului său şi să pornească o cursă demnă de NASCAR pe ultimii 500 de metri, pentru a câştiga medalia de aur. “Participarea în echipă la lansare asigură o cursă mult mai palpitantă pentru câştigarea premiului cel mare şi astfel am avea prima competiţie internaţională în afara orbitei terestre” scrie pe blogul companiei John Thornton, CEO Astrobotic.
Peterson declară că Astrobotic a semnat deja acorduri pentru a transporta patru încărcături cu Griffin, alte acorduri fiind deja în faza de negociere. Preţul misiunii – 500.000 USD pentru fiecare jumătate de kg de încărcătură transportată pe Lună – face ca oferta sa să fie destul de atractivă.
Însă Peterson spune că, pe viitor, preţul s-ar putea reduce la o zecime dacă SpaceX reduce costurile de lansare şi creşte volumul încărcăturii care poate fi transportate. (Compania producătoare de rachete lucrează deja la realizarea ambelor deziderate.) “Dacă vom putea reduce costul la 50.000 USD per jumătate de kg de încărcătură transportată pe Lună, atunci costurile misiunii pentru clienţii noştri ar fi de 10 milioane USD” declară acesta. “Atunci, un număr mare de oameni, organizaţii şi ţări din întreaga lume ar putea să se implice în diverse activităţi, inclusiv ştiinţifice, pe Lună. Vorbim aici de o adevărată schimbare de perspectivă.”
Termenul limită pentru aselenizarea XPRIZE – 31 decembrie 2015 – este aproape şi Astrobotic estimează că lansarea lander-ului va avea loc doar în 2016. “Premiul nu este suficient pentru a ne transporta încărcătura singuri” spune Peterson.
