Revista "e-FINANCE", lunar de afaceri, finanțe și tehnologii, prin Departamentul "Conferințele e-FINANCE", a organizat cea de-a treia ediție anuală a conferinței "Bucla Locală", marți 05 iulie 2005. Conferința s-a desfășurat sub patronajul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în cooperare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații și cu participarea Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.
Facilitarea accesului la Bucla Locală este o cerință de bază a dezvoltării domeniului telecomunicațiilor din România și ocupă o poziție importantă în cadrul reglementărilor europene. În principiu, prin punerea rețelei locale la dispoziția altor companii, se permite unui număr mai mare de jucători să concureze în dezvoltarea de sisteme complementare și servicii cu valoare adăugată, conducând la o mai intensă utilizare a rețelelor. În momentul de față, capacitățile din bucla locală aflate la dispoziția diverselor companii sunt destul de mici, iar accesul este destul de greoi. Fibra optică și sistemele wireless pot rezolva acest lucru, în condițiile utilizării eficiente a diverselor surse de finanțare.
În întâlnirea din 05 iulie, în prima parte am încercat să audiem și să învățăm din experiența altor țări europene și în partea a doua, am invitat la aceeași masă furnizorii care au semnat acorduri de acces la bucla locală impreună cu furnizorul care deține infrastructura de cupru, față în față cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.
Agenda evenimentului a fost structurată pe trei sesiuni:
- Sesiunea I: Comunicațiile în bandă largă între obiective și politici, strategii de reglementare și realitățile pieței
- Sesiunea II: Practicile de reglementare europene '” experiențe în susținerea dezvoltării
comunicațiilor în bandă largă - Sesiunea III: MASĂ ROTUNDĂ: Dezvoltarea comunicațiilor în bandă largă - reglementare și
răspuns al pieței
La conferinta au fost prezenti peste 170 participanti: reprezentanti ai Guvernului, mediului de afaceri IT&C, specialisti in domeniu si din sectorul financiar-bancar, precum si reprezentanti mass-media. De asemenea, au fost prezenti reprezentanti ai autoritatilor de reglementare din Franta, Ungaria, Republica Ceha, Norvegia si PoloniaConferința s-a bucurat și de prezența Instituțiilor financiare internaționale, Autorităților Naționale de Reglementare în Comunicații din Franța, Republica Cehă, Norvegia, Polonia, Germania și Ungaria, Ministerului Integrării Europene. Ministerului Finanțelor Publice, Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților și experților din mediul financiar-bancar (bănci, fonduri de investiții și SIF-uri).
Zsolt Nagy, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Dezvoltarea buclei locale, premisa pentru imbunatatirea accesului la servicii de comunicatii electronice
"Dezvoltarea buclei locale va contribui la obtinerea de catre Romania a statutului de Societate Informationala. Includerea obiectivului de dezvoltare a buclei locale in cadrul prioritatilor sectoriale ce fac parte integranta din "Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013", precum si atragerea de fonduri structurale in domeniu constituie o necesitate. O astfel de abordare este de natura sa favorizeze atenuarea decalajelor actuale ale Romaniei fata de tarile dezvoltate si sa aduca beneficii de natura economica, culturala si sociala." a declarat Zsolt Nagy, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, astazi, 5 iulie 2005, in deschiderea celei de-a treia editii a conferintei anuale "Bucla Locala".
Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy, a punctat o serie de probleme cu care se confrunta IT&C-ul romanesc, precum: existenta unui decalaj semnificativ privind accesul la bucla locala intre zona urbana si cea rurala si ponderea scazuta a furnizorilor alternativi in comparatie cu operatorul dominant.
Ministrul Zsolt Nagy a prezentat politicile si strategiile privind dezvoltarea buclei locale in Romania, insistand asupra impulsionarii tehnologiei xDSL ca premisa pentru cresterea capacitatii liniilor de cupru si a implementarii noilor sisteme de tip NGN (Next Generation Network). De asemenea, se are in vedere modificarea Tabelul National de Atribuire a Benzilor de Frecvente, ceea ce va conduce la aparitia unor benzi de frecventa pentru implementarea unor noi solutii de dezvoltare a buclei locale, spre exemplu atribuirea benzii 3.6 - 3.8 GHz pentru sistemele Wi-Max.
Pentru dezvoltarea viitoare a buclei locale vor fi luate in calcul solutii precum: implementarea in mediul urban a canalizatiilor subterane pentru retelele de telecomunicatii si realizarea interconectarii retelelor metropolitane si nationale ce apartin institutiilor sau companiilor nationale si care pot fi puse la dispozitia celorlalti operatori. De asemenea, introducerea de noi tehnologii de tip wireless (DECT, PHS, Wi-Max, Wi-Fi) va stimula accesul la bucla locala.
In acest sens, MCTI dezvolta o serie de proiecte pilot: Power Line Communications (PLC), Personal Handyphone System, City Net si Economia bazata pe Cunoastere. Proiectul pilot in vederea implementarii tehnologiei Personal Handyphone System (PHS) in Romania isi propune dezvoltarea retelelor de tip micro-celula in zonele rurale si urbane cu costuri minime de utilizare a serviciilor electronice.
Dan Cristian Georgescu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii
Accesul la bucla locala - prioritate pentru dezvoltarea serviciilor de Internet in banda larga
"In Romania, evolutia telefoniei mobile este favorizata de rata de penetrare scazuta a telefoniei fixe. Atat aceasta din urma cat si rata de penetrare redusa a serviciilor de acces la Internet in banda larga, au fost influentate de implementarea tarzie a tehnologiei ISDN, in alte tari aceasta fiind deja inlocuita cu alte tehnologii, mai actuale", a aratat presedintele ANRC, Dan Cristian Georgescu.
La sfarsitul anului 2004, din numarul total de abonati la serviciile de telefonie (fixa si mobila), 30,05% erau abonati la servicii de telefonie fixa, iar 69,95% la servicii de telefonie mobila. La aceeasi data, rata de penetrare a telefoniei mobile era de 47,12%, mentinandu-se ritmul accentuat de crestere din anii anteriori, rata de penetrare a telefoniei fixe situandu-se in jurul procentului de 21%, iar cea a Internetului fiind sub 5%.
In ceea ce priveste tehnologia DSL, in comparatie cu Europa, unde operatorii alternativi detin intre 10% si 30% din totalul de conexiuni in banda larga de tip ADSL, in Romania procentul detinut de operatorii alternativi se apropie de 100%, interesul pentru asigurarea accesului la bucla locala fiind foarte mare.
"In Romania, exista tehnologii care ofera multe avantaje utilizatorilor, spre exemplu, tehnologia CDMA utilizeaza conexiuni in banda larga pentru furnizarea de servicii de Internet, iar cablul TV poate constitui, in acest moment, singura posibilitate rezonabila de acces la servicii de Internet de mare viteza. Trebuie insa acordata o atentie sporita stimularii accesului la servicii de Internet, Autoritatea fiind gata sa sprijine eforturile operatorilor pentru a corecta aceasta stare de fapt prin stimularea accesului la bucla locala", a adaugat Dan Cristian Georgescu.
Catalin Marinescu, presedintele IGCTI
Eliberarea benzii de frecvente 3,6-3,8 MHz pentru implementarea tehnologiei WiMax in Romania
'Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) intentioneaza sa-i stimuleze pe utilizatorii de licente sa le foloseasca, iar pe cei care nu le utilizeaza sa renunte la ele', a declarat presedintele IGCTI Catalin Marinescu astazi, 5 iulie 2005, in cadrul conferintei 'Bucla locala', organizata de FinMedia, la hotel Athenee Palace Hilton. 'Ca gestionar al spectrului de frecvente, care este o resursa limitata, IGCTI trebuie sa vegheze ca toti operatorii sa beneficieze de sanse egale', a spus Marinescu. 'Ii vom stimula pe cei care le utilizeaza si vom solicita celor care nu le utilizeaza sa renunte la ele pentru ca exista un interes foarte mare, astfel ca ele pot fi atribuite prin licitatie altor posibili operatori'.
Presedintele IGCTI a exemplificat cu frecventele 3,4-3,8 MHz unde, pe anumite benzi, sunt posesori de licente care nu le utilizeaza. Saptamana viitoare, de altfel, IGCTI va avea o intalnire cu detinatorii de licente pentru aceste frecvente pentru a li se explica de ce este important sa foloseasca licentele pe care le-au obtinut.
'Impreuna cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei suntem pe cale de a elabora o strategie de eliberare a benzii de frecvente 3,6-3,8 MHz si furnizarea ei prin licitatie operatorilor care doresc sa implementeze tehnologia WiMax in Romania. Analizam posibilitatea ca alte benzi de frecvente radioelectrice sa poata fi eliberate si acordate prin licitatie pentru accesul la bucla locala radio', a mai spus Marinescu.
WiMAX (Worldwide Interoperability for Microwave Access) este o marca de certificare pentru produsele care trec testele de conformitate si interoperabilitate pe baza standardelor IEEE 802.16. WiMAX este numita si tehnologia radio pentru retele metropolitane care va permite conectarea hotspot- urilor conforme cu standardele din familia IEEE 802.11 (Wi-Fi) la Internet si va putea constitui o solutie alternativa pentru accesul de banda larga ce foloseste modem-urile de cablu TV sau pentru accesul prin bucla locala folosind tehnologia xDSL (Digital Subscriber Line). Introducerea produselor WiMAX pe piata europeana se realizeaza in baza Directivei 1999/5/EC (RTTE), care ofera posibilitatea recunoasterii mutuale a conformitatii in statele membre. Insa utilizarea tehnologiei WiMAX intâmpina dificultati in principal datorita procedurilor neuniforme de notificare RTTE in functie de tara si lipsa de benzi de frecvente armonizate la nivel european.
IGCTI este o institutie publica ce administreaza spectrul de frecvente radioelectrice, supravegheaza si controleaza activitatile din domeniul comunicatiilor si opereaza, la nivel national, trei proiecte de Guvernare Electronica (www.e-guvernare.ro, www.e-licitatie.ro si www.autorizatiiauto.ro).
