Una dintre legile imuabile ale comunicării publice spune că dacă dorești să nu obții nici un rezultat concret în urma unei conferințe, să inviți mai mult de 50 de vorbitori la un eveniment. Cu o excepție, adunările de partid, deci politice. În lumea politică însă se spune că dacă vrei să îngropi un subiect, faci o comisie parlamentară, guvernamentală, sau de altă natură, dezbați subiectul preț de câteva luni, poate ani, până când agenda publică uită de subiect și de comisie.
Cum se poate eGuverna fără premier?
Nu așa sperăm să se întâmple însă și atunci când e cazul Forumului Român de eGuvernare, o platformă de dezbateri despre soluțiile globale de IT și e-Guvernare, precum facilitarea accesului la informație în serviciile publice prin eficientizarea sistemelor de plată și de comunicare. Aflat sub înaltul patronaj al Guvernului României, în prezența președintelui țării și organizat de consorțiul Media Consulta – Expotek – Pepper PR cu sprijinul MCSI, Forumul vrea să reunească specialiști din IT&C, personalități din cadrul Guvernului, Administrației Publice locale și naționale, reprezentanți ai comisiilor și instituțiilor de specialitate ale Uniunii Europene. Însă, pe lângă toate personalitățile publice și profesioniștii din industrie prezenți, una și cea mai importantă într-o ordine firească, premierul țării, nu a fost văzut la tribuna oficială. De ce, se întrebau retoric pe hol participanții privați?
Amfitrionul reuniunii este Nicolae Badea, un om de afaceri român cu investiții în comunicații, alimentație publică și sport (fotbal), conform enciclopediei libere, Wikipedia. Nicolae Badea ocupă funcția de președinte al Consiliului de Administrație al clubului FC Dinamo București, post din care și-a dobândit notorietatea. Cea mai mare pondere din afacerile lui Nicolae Badea o au companiile din domeniul IT&C, cifra de afaceri a firmelor din această categorie depășind 500.000 de dolari. În această sumă este inclusă și participațiunea pe care o deține la operatorul de comunicații Orange. Badea mai deține, de asemenea, francizele pentru România ale restaurantelor Pizza Hut și KFC, extinse în ultimii ani în toată țara. În plus, omul de afaceri este și dealer pentru România al producătorului de articole de îmbrăcăminte Benetton și al firmei de aparatură electronică JVC. Alături de alți oameni de afaceri din România, Nicolae Badea a demarat în anii '90 investiții în domeniul imobiliar și în industria hotelieră, un exemplu în acest sens fiind lanțul hotelier Howard Johnson. În ultima ediție a Topului 300 Capital, apărută la finalul anului 2008, averea lui Nicolae Badea este estimata la 150-160 milioane de euro.
Băsescu: dacă sistemul informatic de la Sănătate ar fi funcționat, ne-ar fi ajuns bugetul
Prima zi a Forumului a fost organizat[ la Hotelul Marriott din București și a fost dedicată conferințelor și workshopuri-lor cu teme locale, de interes specific, reunind peste 200 de participanți de specialitate din industria IT&C și Administrația Publică locală, națională și Europeană. Cea de-a doua zi a Forumului va fi rezervată educației (e-Learning), la care vor lua parte studenți și profesori din toate domeniile educaționale, prezentările urmând a fi susținute de către personalități ale mediului academic și universitar. În afara unei urări de succes adresată Forumului, președintele Traian Băsescu a dorit să atragă atenția, în felul său specific, companiilor de stat care nu folosesc sistemul de licitații electronic.
Președintele a amenințat că va fi cu ochii pe aceste companii, pentru că dorește ca din procesul de licitare cu bani publici, „factorul uman să dispară cât mai mult”. Băsescu a mai sugerat, înainte de a pleca de la Forum, că responsabilii în domeniu ar trebui să explice de ce nu au finalizat sistemele informatice integrate de la Ministerul Sănătății și cel de Finanțe, începute în anii 1997-1998. „Poate în pauze (pauzele Forumului n.r.) responsabilii români găsesc o explicație de ce întârzie atât de mult terminarea (sic!) sistemului informatic la Sănătate și la Ministerul de Finanțe”, a apostrofat ironic Băsescu, înainte de a părăsi Forumul de eGuvernare. Acesta a mai plusat sarcastic că, poate, responsabilii români prezenți la eveniment găsesc un răspuns. „Eu știu de când se vorbește despre acest lucru - de prin anii 1997-1998, cu toate contestațiile, dar ele nu se termină, sistemele nu ajung odată funcționale. Am putea constata că ne ajunge bugetul Sănătății”, a mai insinuat Traian Băsescu.
ANCOM: numărul de conexiuni broadband a crescut în 2009 cu 12,4%
Ca de obicei, președintele Autorității de reglementare în Comunicații, Cătălin Marinescu a venit la Forum cu cifre relevante ce probează situația industriei IT&C din ultimul an. Astfel, numărul de conexiuni la Internet de mare viteză (broadband) a ajuns la 2,8 milioane la finele anului trecut, în creștere cu 12,4% față de 2008, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). „Datele preliminare indică o rată de penetrare a conexiunilor broadband la puncte fixe de 13,1% la nivel de populație și 34,2% la nivel de gospodării la finalul anului trecut. În plus, în cazul conexiunilor broadband la puncte mobile active, creșterea a fost una spectaculoasă, de aproximativ 65%, de la 1,5 milioane, la finalul anului 2008, la 2,5 milioane de conexiuni, în decembrie 2009", susține Marinescu. Instituția va finaliza, în aprilie, un studiu la nivel național privind identificarea „zonelor albe”, ce nu beneficiază de acoperire pentru servicii broadband prin nici o tehnologie. Este evident că accesul la comunicații broadband este o condiție esențială pentru serviciile de guvernare electronică.
„Extinderea utilizării aplicațiilor de guvernare electronică presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiții, dintre care menționez în primul rând accesul la rețele de comunicații broadband și în al doilea rând implementarea unor aplicații atât front end cât și back office, precum și a unor mecanisme de securitate complexe. ANCOM depune toate eforturile pentru a asigura îndeplinirea primei condiții – accesul la rețele broadband, iar acest lucru trebuie să fie mai departe susținut de dezvoltarea unor aplicații care să îi fie cu adevărat necesare și utile cetățeanului și pe care să le poată accesa prin aceste rețele”, susține Cătălin Marinescu. În plus, ANCOM a deschis o consultare publică prin care urmărește să afle opiniile utilizatorilor și ale industriei de comunicații cu privire la implementarea Serviciului Universal în domeniul comunicațiilor electronice în România. Chestionarul publicat pe pagina Autorității conține astfel întrebări cu privire la includerea accesului la internet în bandă largă în sfera Serviciului Universal.
