Luna ianuarie 2006 a marcat o comemorare pentru lumea afacerilor: s-au împlinit 20 de ani de la descoperirea primului virus pentru computere.
Cunoscut sub denumirea Brain, virusul a fost creat în 1986 de către 2 frați pachistanezi, ce au infectat computerele prin intermediul floppy disk-urilor. Virusul în sine era relativ inofensiv, schimbând eticheta de volum a harddisk-ului în '@ brain'. Acesta se răspândea, de asemenea, foarte greu, doar prin intermediul dischetelor (abia la 1 an de la apariția sa a reușit să ajungă în SUA). Însă deși Brain nu era periculos, apariția acestuia a declanșat o serie de evenimente care au dus la situația de astăzi: existența în prezent a peste 120.000 de viruși, ce pot cauza probleme serioase, precum oprirea rețelei unei corporații sau furtul de informații de afaceri sau personale de pe computere. Marea diferență dintre virusul de acum 20 de ani și cele de astăzi este viteza de răspândire. Există în prezent peste 1 miliard de utilizatori conectați la Internet, majoritatea deținând conexiuni de mare viteză, virușii se propagă mult mai rapid.
Experții estimează, de exemplu, că viermele MyDoom, care se răspândea în 2004 prin intermediul mesajelor de e-mail, infecta 250.000 de computere într-o singură zi.
Graham Cluley, consultant în cadrul companiei de securitate IT Sophos, își aduce aminte cu nostalgie de perioada de început a amenințărilor informatice: 'Odată la 3 luni obișnuiam să trimitem un update cu semnăturile noilor viruși apăruți către clienții noștrii, acest tip de protecție fiind considerat pe atunci ca fiind suficient. Acum le sugerăm companiilor să-și updateze software-ul antivirus la fiecare 5 minute.'
Cât despre uriașa proliferare a virușilor, Sal Viveros, specialist pe probleme de securitate la compania McAfee, afirmă că echipa sa descoperă viruși noi în fiecare zi, computerele conectate la Internet aflându-se efectiv sub un asediu continuu din partea acestora. Cluley estimează că dacă un computer este conectat la Internet pentru doar 15 minute, fără o protecție antivirus, există 50% șanse ca acesta să fie infectat de un virus, chiar dacă computerul nu este folosit pentru citirea e-mail-urilor sau navigarea Internet.
Programele antivirus au devenit în prezent destul de eficace în combaterea intrușilor, însă efortul depus pentru oprirea acestor atacuri reprezintă o imensă cheltuială de timp și resurse, la prețuri pe măsură. Grupul de cercetare Gartner estimează că aproximativ 3,4 mld USD au fost cheltuite la nivel global pe programe antivirus în 2005 și crede că această cifră va atinge 5,9 mld. USD în 2009. Cea mai mare schimbare a intervenit însă în caracterul acestor viruși, care au devenit și continuă să devină tot mai periculoși. Primii viruși reprezentau mai mult niște 'graffiti-uri' pe Internet, în general fiind scrise de un adolescent, în propria cameră, pentru a-și impresiona prietenii. Unii viruși erau chiar amuzanți, de exemplu Green Caterpillar, care era reprezentat grafic de un vierme verde ce 'mânca' porțiuni din imaginea afișată pe monitor.
De la începutul anilor '™90 însă lucrurile au început să se complice. Creatorii de viruși, dornici de publicitate, au început să scrie viruși care cauzau probleme serioase computerelor. Virusul Michelangelo, de exemplu, a apărut în 1992 și ștergea toată informația de pe harddisk-urile infectate, acțiunea având loc pe 6 martie, ziua de naștere a celebrului sculptor. Descoperirea virusului a cauzat o isterie generală, deși doar un număr mic de computere (10.000) au fost infectate în ziua respectivă.
În 1999, virusul Melissa a cauzat pagube estimative de 80 mil. USD (cifră calculată doar pentru utilizatorii business), virusul generând un trafic enorm de e-mail-uri ce ducea, în cele din urmă, la scoaterea din funcțiune a rețelor afectate. Creatorul virusului Melissa, David L. Smith, a fost condamnat mai târziu la 20 de ani de închisoare.
Perioada cuprinsă între 1999 și 2003 a fost una agitată, virușii din lumea întreagă (cum ar fi Love Letter în 2000 sau Anna Kournikova în 2001), și viermii (ex. Blaster și SoBig în 2003) afectând milioane de afaceri pe întregul mapamond. În ultimii ani, virușii nu au mai ocupat prima pagină a ziarelor, însă acest lucru nu înseamnă că au dispărut. Au devenit mai 'tăcuți' și mai bine ascunși, însă mult mai distructivi, fiind creați de grupări cu intenții criminale.
'În mod sigur cea mai importantă schimbare a intervenit în evoluția celor care creează viruși, fiind atrași de grupări ce se bazează pe câștiguri financiare obținute din fraude electronice', arată Mikko Hypponen, CRO în cadrul F-Secure. 'Acum, că scopul principal este profitul, nu vom mai vedea știri importante despre viruși. Creatorii de viruși nu doresc să atragă atenția, vor să atace un număr mic de utilizatori, pentru obținerea unor informații specifice', arată acesta.
Există multe modalități prin care virușii pot fi 'puși' la treabă. Cea mai simplă este ca un virus să obțină controlul unui computer, acesta permițându-le autorilor să controleze de la distanță un număr mare de computere. Computerele infectate pot fi configurate pentru a trimite e-mail-uri nesolicitate (spam) sau pentru a lansa atacuri asupra rețelelor corporative. Astfel, afaceri online precum băncile online sau site-urile de e-commerce pot fi afectate puternic de acești viruși, existând nenumărate cazuri în care grupări criminale șantajau companii pentru a nu le ataca rețelele proprii. Virușii pot fi de asemenea folosiți pentru a introduce alte tipuri de programe nocive, cum ar fi programele Troian sau spyware. Programele de tip spyware monitorizează site-urile vizitate de computerul infectat sau informațiile introduse de la tastatură, cum ar fi parolele de online banking.
'Caii' troieni, în mod similar, pot direcționa utilizatorii unui computer către adrese fictive de pe Internet '“ o falsă versiune a unui magazin online, de exemplu '“ parolele și conturile utilizatorilor fiind astfel aflate de către creatorii virusului. Creșterea acestui tip de fraudă reprezintă un fenomen. În noiembrie 2005, un reprezentant al guvernului american a afirmat că acele câștiguri înregistrate de fraudele electronice au depășit cifra înregistrată de traficul ilegal de droguri.
Noile tehnologii, dar și intențiile de fraudă, măresc pericolul reprezentat de viruși. Virușii trimiși prin intermediul conexiunilor wireless la Internet vor reprezenta problema de bază în următorii 2 ani, arată Viveros. Creatorii de viruși au arătat un interes destul de scăzut pentru telefoanele mobile și PDA-uri, însă odată cu dezvoltarea acestora, acest lucru s-ar putea schimba ușor. Terminalele wireless devin din ce în ce mai vulnerabile la atacuri, multe dintre acestea folosind în prezent sisteme de operare standardizate (Symbian, Windows Mobile 5.0) care, prin asemănarea cu sistemele de operare Windows Microsoft, îndeamnă creatorii de viruși să le ofere o atenție mai mare.
În plus, numărul tot mai mare de conexiuni ce intră în cadrul unei 'case digitale', unde toate componentele electronice, începând de la un simplu prăjitor de pâine și până la televizoare de ultimă generație, sunt conectate la Internet, vor face activitatea de monitorizare împotriva virușilor și mai dificilă. 'Cu cât ai mai multe conexiuni la Internet, cu atât mai susceptibil ești la astfel de atacuri online', arată Viveros.
Însă deși tehnologia face ca virușii să aibă o complexitate din ce în ce mai mare, lumea virușilor este menținută în viață de dorințe umane foarte simple: dorința de a comunica și de a împărtăși informații cu ceilalți sau, de ce nu, dorința de a vedea pe ecranul computerului imagini cu tinere atrăgătoare. Cluley afirmă în această privință că 'virușii reprezintă în primul rând o problemă umană. Iată de ce nu am reușit să scăpăm de ei. Poți configura un firewall după cum vrei tu, însă nu poți configura și mintea umană. Majoritatea se blochează dacă primesc un e-mail cu mesajul 'Iată o imagine cu Anna Kournikova', și vor deschide atașamentul virusat.
Modalități de apărare
împotriva amenințărilor digitale
- Protecția minimă necesară pentru o rețea este reprezentată de un program antivirus, unul anti-spyware și un firewall. Utilizatorii ar trebui să descarce ultimele update-uri de securitate de pe site-ul Microsoft, ale cărui sisteme de operare sunt cele mai des atacate.
- Companiile ar trebui, de asemenea, să investească într-un sistem de protecție împotriva intruziunilor nedorite, care să monitorizeze tot traficul care intră și iese dintr-o rețea, oprind orice activitate suspicioasă.
- Pentru rețelele unde sunt utilizate conexiuni de la distanță, un sistem de management al rețelei ar putea verifica dacă toate dispozitivele conectate la sistem sunt compatibile cu protocoalele de securitate.
- Companiile ar trebui să creeze instrucțiuni de folosire a Internetului de către angajați, cum ar fi interzicerea descărcărilor de jocuri online sau a deschiderii de mesaje e-mail nesolicitate.
- Companiile ar trebui, de asemenea, să interzică folosirea unor dispozitive electronice neautorizate în cadrul rețelelor proprii.
Mic dicționar de termeni
specifici universului virușilor:
Virus: un program care se poate răspândi în rețele sau computere prin simpla replicare a acestuia, de obicei fără ca utilizatorul să afle acest lucru.
Vierme: similar cu virusul, însă nu are nevoie să fie atașat la un document sau la un program. Acesta creează copii proprii exacte și folosește comunicarea între computere, cum ar fi e-mail-ul sau mesageria instantanee, pentru a se răspândi.
Troian: program care pretinde că deține software legitim însă de fapt ascunde funcții ce pot cauza probleme utilizatorului. Programele de tip Troian nu sunt viruși, însă pe un computer infectat poate lucra mână în mână cu aceștia.
Spyware: software ce permite companiilor de publicitate sau infractorilor informatici să adune informații despre activitățile efectuate de un utilizator pe propriul computer, cum ar fi site-urile vizitate sau numerele de cont și parolele introduse de la tastatură.
Zombie: un computer al cărui control a fost preluat de către un terț. Acesta e folosit de obicei pentru a trimite mesaje spam prin intermediul e-mail-ului sau pentru a ataca rețele de computere, crescând foarte mult traficul în cadrul acestora, lucru care duce la blocarea rețelei respective.
