Intrarea mâinii strâmbe a statului în pensii și în salariile de la stat este cel mai mic rău posibil. Cum arată cel mai mare rău, nu e greu de anticipat, îl putem vedea pe orice canal tv de știri răstindu-se seara la noi amenințător, cu vorbe rare, abrupte și tot beștelindu-ne că nu lăsăm Puterea să ne ia tot de prin buzunare și de prin frigidere. Acestui personaj nesimțit, manelistic și suburban nu i-a spus nimeni până acum „Ce ai cu noi, mă Musiu?", ci dimpotrivă majoritatea „românilor" (și sigur a romilor) l-a votat cu ambele mâini, iar unii chiar și cu picioarele. Acum, acești rotofei faliți ai democrației de cumetrie își încasează acum din plin nota de plată a scurtei lor bucurii. Din păcate, și noi, pe lângă ei, dintr-o proasta înțeleasă solidaritate! Nici noi nu am fost solidari cu gașca politică la furat, în schimb nici ei nu au fost solidari cu noi la plătit taxe și impozite, suntem chit! Nu-i așa?
FMI ne mai îndulcește: economia României ar crește cu 3,6% în 2011
FMI estimează că economia românească va crește cu 3,6% în 2011, după ce în acest an se va înregistra o creștere zero sau chiar ușor negativă, pretinde șeful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks. Acesta susține că datele pentru primele luni din 2010 s-au plasat sub așteptările FMI, atât din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, cât și din evoluția slabă a partenerilor comerciali ai României. Franks se așteaptă ca economia să-și revină pe parcursul acestui an și să ajungă la creștere zero, conform Mediafax. În aprilie, în cadrul raportului World Economic Outlook, FMI anticipa pentru 2011 un avans de 5,1% al economiei românești, cel mai mare din Uniunea Europeană. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
Angajații de la stat cu 250.000 mai puțin în anii următori
Personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu cu 250.000 de salariați, cam cu cât a fost suplimentat în perioada 2006-2008, crede Jeffrey Franks. „În ultimii trei ani, mai precis între 2006 și 2008, sectorul public a crescut cu 250.000 de angajați. Pe termen mediu trebuie să revenim aici (să ne întoarcem la nivelul din 2006 - n.r.). Nu e nevoie să se facă într-un singur an, reducerea poate fi făcută pe o perioadă de mai mulți ani", a menționat Franks. „Va trebui să fie disponibilizări până la începutul anului viitor", a subliniat Franks, la București. Numărul de posturi ocupate din sectorul public a scăzut cu 36.404 în perioada decembrie 2008 - februarie 2010, respectiv o reducere de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi efectiv ocupate, potrivit declarațiilor secretarului de stat în Ministerul Finanțelor Gheorghe Gherghina. Guvernul și FMI au convenit asupra unei noi ținte de deficit bugetar pentru acest an, de 6,8%, față de obiectivul anterior de 5,9%, cu condiția adoptării unor măsuri de reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare.
Rata șomajului va crește, însă România e sub media UE
Rata șomajului va fi supusă unei presiuni suplimentare în perioada următoare, dar acest lucru nu va fi o problemă întrucât nivelul este încă sub media Uniunii Europene, susține șeful misiunii FMI la București, Jeffrey Franks. Acesta nu a dorit să spună dacă FMI își menține estimarea anterioară, potrivit căreia numărul șomerilor ar putea atinge un milion de persoane în acest an. Franks a declarat, în luna ianuarie, într-un interviu acordat ProTV, că șomajul va continua să crească până la jumătatea acestui an și ar putea atinge un milion de persoane. Numărul total al șomerilor înregistrați în luna februarie a fost de 762.375 de persoane. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului din Uniunea Europeană (UE) s-a menținut la 9,6% în luna martie, cu toate că numărul total al șomerilor a crescut cu 123.000, comparativ cu februarie, la 23,13 milioane.
Vlădescu cere angajaților de la stat o taxă de solidaritate
Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, ia în calcul ca angajații din companiile la care statul este acționar majoritar, cu un anumit nivel de venit, să plătească o taxă de solidaritate. „S-a discutat despre entitățile care sunt plătite din buget. În cazul acestor entități economice, eventual poate fi vorba despre o taxă de solidaritate, care oricum se va aplica tuturor celor cu venituri peste un anumit nivel", a spus Vlădescu, întrebat fiind dacă reducerile de salarii se vor aplica și celor din companiile de stat. Vlădescu a precizat că nu se vor aplica aceste reduceri și acestor categorii, dar că se ia în calcul o taxă de solidaritate, care să fie plătită la nivelul tuturor companiilor la care statul este majoritar. Această taxă îi va viza, potrivit ministrului Finanțelor, pe toți cei care au salarii peste un anumit nivel, care urmează să fie stabilit.
Coface: Numărul insolvențelor s-a dublat în Q1, există premisele unui record în 2010
Numărul companiilor ce-au intrat în insolvență s-a dublat în primele trei luni ale anului, la 9.766 de firme, pe fondul deteriorării economiei, dar și a amânării proceselor de anul trecut, astfel că se creează premisele unui număr record de insolvențe în acest an, potrivit Coface. „Pe lângă deteriorarea economiei ce a determinat această situație de fapt, companiile înregistrând tot mai puține resurse pentru a se proteja în fața creditorilor, termenele foarte mari (uneori de 6 luni) pronunțate de instanțele de judecată și amânările din timpul anului 2009 datorate grevei magistraților au contribuit la creșterea numărului de insolvențe de aproape două ori, față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, se creează premisele ca în anul 2010 să se înregistreze un număr record de insolvențe", potrivit Coface România.
În primul trimestru din anul trecut, 5.173 de companii se aflau într-una din fazele procedurii de insolvență. Potrivit Coface, ultimele date arată că încrederea consumatorilor este încă foarte scăzută, creșterea rapidă a ratei șomajului, temerile cu privire la viitoare concedieri (în special din sectorul public), creditarea restrictivă și scăderea câștigurilor reale determinând populația să fie mult mai reticentă în a cheltui și mai dornică de a economisi. „România rămâne în continuare în plutonul țărilor codașe în ceea ce privește reluarea creșterii economice, numărul falimentelor din primul trimestru reflectând slăbiciunea și greutățile cu care se confruntă companiile românești", susține Cristian Ionescu, Country Cluster Manager la Coface România, Bulgaria, Slovacia. Numărul falimentelor a crescut cu 27% anul trecut față de 2008, de la 14.483 la 18.421. Comerțul cu ridicata, distribuția, comerțul cu amănuntul și construcțiile au fost cele mai afectate, totalizând peste jumătate din falimentele de anul trecut, respectiv 9.682 cazuri.
CE adoptă un raport cu progresele pentru adoptarea euro a nouă state, inclusiv România
Pe plan extern, Comisia Europeană va adopta, pe 12 mai, Raportul de Convergență ce evaluează progresele făcute în vederea adoptării euro de către cele nouă țări UE „cu derogare", printre care se numără și România. Comisia publică de două ori pe an rapoarte de convergență care examinează progresele făcute în statele membre „cu derogare" - respectiv în Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Suedia - în vederea adoptării euro. Criteriile pentru adoptarea euro sunt legate de situația bugetară, stabilitatea prețurilor, stabilitatea ratei de schimb și convergența ratelor dobânzii pe termen lung. De asemenea, legislația națională privind afacerile monetare trebuie să fie conformă cu dispozițiile Tratatului UE. CE și Banca Centrală Europeană publică rapoartele de convergență simultan, iar aceste documente formează baza unei decizii a consiliului ECOFIN referitoare la posibilitatea ca un stat membru să adere la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat recent „contează mai puțin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiți pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate și trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro". Directorul general al FMI, Strauss-Kahn, a declarat la sfârșitul lunii martie, într-o vizită la București, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât și-a programat, în anul 2015, dar trebuie să își consolideze politicile monetare și financiare pentru a intra pe „drumul cel bun".
