Prof. Univ. Sorin COATU '“Facultatea de Energetică din București
Câmpurile electrice și magnetice de joasă frecvență și câmpurile de frecvență industrială de 50 Mhz
Aceste câmpuri au fost primele care au ridicat probleme în ceea ce privește efectelor biologice. Lumea nu s-a speriat, însă, de aceste câmpuri.
Temerile au apărut începând cu anii '˜60, odată ce instalațiile electroenergetice pentru transportul energiei electrice au crescut la presiuni care nu mai fuseseră întâlnite până atunci, de 400.000 volți sau 750.000 volți. Imediat după aceea au apărut o serie de manifestări curioase '“ unii oameni acuzau stări de slăbiciune, de oboseală, ceea ce a declanșat, începând cu anii '˜70 o serie de studii foarte serioase. E un aspect mai puțin vizibil sau poate mai puțin incitant în zilele noastre, dar suntem înconjurați la fel de bine, poate chiar mai bine de câmpuri electrice și magnetice de joasă frecvență, inclusiv acasă, în mediul profesional (și nu mă refer aici la mediul profesional al celor care lucrează în centralele și stațiile electrice, unde sunt suportate niște expuneri mai mari față de ceilalți). Toată lumea suportă, însă, la birou sau acasă expuneri la câmpurile de joasă frecvență. Sigur, există și în acest caz anumite reglementări.
Multă lume își pune problema: ce pot păți dacă vorbesc la telefonul mobil? Dar nu își pun următoarea problema: oare ce o să pățească când merg la spital și urmează un tratament medical bazat, de exemplu, pe câmpuri electromagnetice.
Sigur, temerile provin din necunoașterea mai profundă a fenomenelor.
Din perspectiva sănătății publice, s-au făcut studii în privința influențelor câmpurilor magnetice de joasă frecvență atât in vitro, cât și in vivo. Studiile in vitro, pe culturi de celule nu au putut stabili nici o relație între expunerile în câmp ale celulelor și diferitele modificări de natură genetică. Un studiu in vivo, făcut pe cobai, de cel mai prestigios, poate, institut de cercetări din domeniul energiei electrice '“ EFRI din SUA, nu a putut nici el stabili un eventual potențial cancerigen (studiul a fost făcut în această direcție) al expunerii la câmpurile electrice, respectiv magnetice, chiar la expuneri mult mai mari decât cele care se întâlnesc în mod obișnuit.
Studii epidemiologice au fost făcute pe populații mari și de societăți de electricitate puternice (ex: Electricite de France, '“ cu rezultate publicate la sfârșitul anilor 90 și ENEL Italia). În Franța, de exemplu, un astfel de studiu a fost făcut pe 120.000 de persoane atât din mediul profesional, al energiei electrice, cât și din mediul public. Nici acestea nu au putut stabili vreo creștere semnificativă a factorului de risc legat de diferite posibile manifestări de tip cancer.
Când este vorba de populații mari nu se poate discuta decât în termeni de risc, iar riscul presupune o anumită probabilitate. În cercetare se poate vorbi de o probabilitate de 95% sau 99%, în funcție de cum este orientată cercetarea, dar cu o lipsă de 100% a riscului ar însemna să dăm un răspuns neserios.
