CE propune soluții pentru o adevărată Piață Unică Digitală

Colegiul comisarilor europeni a avut, pe 25 martie, o primă discuție pe tema strategiei de realizare a unei piețe unice digitale, transfrontaliere și interconectate, armonizate legislativ la nivel european. Oficialii CE au stabilit astfel domeniile prioritare de acțiune asupra cărora se va concentra strategia privind piața unică digitală, care va fi prezentată în luna mai. Nu mai puțin de 14 comisari fac parte din echipa de proiect privind piața unică digitală. CE implică, de asemenea, o gamă largă de părți interesate în etapa premergătoare publicării strategiei (conform raportului privind participarea părților interesate).

Strategia privind piața unică digitală
De prea multe ori, serviciile digitale din UE se limitează la frontierele naționale. Pentru Comisia Juncker, înlăturarea acestor obstacole și crearea unei piețe unice digitale constituie o reală prioritate: „digitalizarea” libertăților pieței unice a UE și stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe continentul nostru.

„Să înlăturăm orice îngrădire care limitează libertatea noastră în mediul online. Trebuie ca și în mediul online oamenii să aibă acces liber peste frontiere, întocmai ca în mediul offline. Firmele inovatoare trebuie ajutate să se dezvolte pe întreg teritoriul UE, nu să rămână blocate pe piețele interne. Va fi un demers asiduu, însă încă de la început avem nevoie de obiective ambițioase. Europa ar trebui să beneficieze pe deplin de avantajele erei digitale: servicii de mai bună calitate, un grad mai mare de participare și noi locuri de muncă”, susține  Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală.

Mai mult, Günther H. Oettinger, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a declarat: „Europa nu poate să fie vârful de lance al revoluției digitale, în condițiile unui amalgam de 28 de norme diferite în domeniul serviciilor de telecomunicații, al drepturilor de autor, al securității informatice sau al protecției datelor. Avem nevoie de o piață europeană care permite noilor modele de afaceri să prospere, întreprinderilor nou-înființate să se dezvolte și industriei să profite de internetul obiectelor. Iar oamenii trebuie, la rândul lor, să investească în dezvoltarea competențelor lor informatice, fie la locul de muncă, fie în timpul lor liber”.

Domeniile de acțiune ale CE pentru Piața Unică Digitală
Începând de la frecventarea de cursuri on-line, accesul la conținut audio-video și până la gestionarea unei afaceri bazate pe comerțul electronic, românii ca și ceilalți cetățeni europeni se confruntă cu o serie de obstacole, cum sunt: blocarea pe criterii geografice a anumitor domenii internet (geo-blocare), ineficiența livrării transfrontaliere a coletelor sau imposibilitatea conectării la o serie de servicii disponibile online, precum consultațiile medicale, achizițiile de produse și servicii sau vizionarea de filme. Plecând de la aceste obstacole identificate, CE a stabilit principalele trei domenii de acțiune:

1. Asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor și al firmelor la bunurile și serviciile digitale

• Facilitarea comerțului electronic transfrontalier, în special pentru IMM-uri, prin norme armonizate privind consumatorii și contractele și prin servicii de livrare a coletelor mai eficiente și mai accesibile ca preț. În prezent, doar 15 % dintre consumatori își fac cumpărăturile online dintr-un alt stat al UE, fapt care nu este surprinzător în condițiile în care cheltuielile de expediere ajung să fie mai mari decât prețul real al produsului (pentru mai multe statistici, a se vedea fișa informativă).
• Abordarea problemei geoblocării: prea mulți cetățeni europeni nu pot utiliza serviciile online care sunt disponibile în alte țări ale UE, cel mai adesea fără nicio justificare, sau sunt redirecționați către un magazin local cu prețuri diferite. Pe o piață unică, această discriminare nu își are locul. 
• Modernizarea legislației privind drepturile de autor în vederea asigurării unui echilibru just între interesele creatorilor și cele ale utilizatorilor sau ale consumatorilor. Aceasta va îmbunătăți accesul oamenilor la cultură și, prin urmare, va sprijini diversitatea culturală, creând noi oportunități pentru artiști și creatorii de conținut și asigurând o mai bună respectare a drepturilor. 
• Simplificarea regimurilor TVA este un element important pentru stimularea activităților transfrontaliere ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor. Costul și complexitatea pe care le presupune abordarea reglementărilor fiscale dintr-o altă țară reprezintă o problemă majoră pentru IMM-uri. Costurile legate de TVA rezultate ca urmare a aplicării unor cerințe diferite în materie de la o țară la alta sunt estimate la 80 de miliarde EUR.

2. Configurarea mediului astfel încât rețelele și serviciile digitale să prospere

• Toate serviciile, aplicațiile și conținuturile digitale depind de internet de mare viteză și de rețele sigure, forța motrice fără de care nu putem avea servicii digitale noi și inovatoare. Pentru a încuraja investițiile în infrastructură, Comisia va revizui, prin urmare, normele actuale privindtelecomunicațiile și mass-media astfel încât acestea să fie adaptate noilor provocări, în special în ceea ce privește uzanțele consumatorilor (de exemplu, numărul în creștere al apelurilor de voce efectuate prin intermediul internetului) și noii actori din acest domeniu.
• Spectrul este aerul pe care îl respiră internetul. Îmbunătățirea coordonării între statele membre este esențială. Europa a înregistrat întârzieri semnificative în ceea ce privește implementareatehnologiei 4G de ultimă generație, deoarece spectrul adecvat nu era disponibil. Spectrul nu se limitează la frontierele naționale: este necesară o abordare europeană pentru gestionarea acestuia în vederea promovării unei piețe unice autentice, care oferă servicii paneuropene. 
• Comisia va analiza influența tot mai mare a platformelor online (motoare de căutare, platforme de comunicare socială, magazine de aplicații etc.) în cadrul unei economii bazate pe internet prospere. În acest sens, se va analiza cum ar putea fi consolidată încrederea în serviciile online, asigurându-se un grad mai mare de transparență, cum ar putea fi incluse aceste servicii în lanțul valoric online, precum și cum ar putea fi facilitată eliminarea rapidă a conținutului ilegal. 
• În prezent, 72 % dintre utilizatorii internetului din Europa își exprimă rezervele cu privire la utilizarea serviciilor online deoarece își fac griji pentru că trebuie să dezvăluie online prea multe date cu caracter personal. În vederea stimulării încrederii,adoptarea rapidă a Regulamentului privind protecția datelor este esențială.

3. Crearea unei economii și a unei societăți digitale europene cu potențial de creștere pe termen lung 

• Industria este un pilon esențial al economiei europene, industria prelucrătoare a UE reprezentând 2 milioane de firme și 33 de milioane de locuri de muncă. Comisia dorește să sprijine toate sectoarele industriale în eforturile lor de integrare a noilor tehnologii și de gestionare a tranziției către un sistem industrial inteligent („Industry 4.0”). 
• Standarde: asigurarea interoperabilității noilor tehnologii este esențială pentru competitivitatea Europei, standardele trebuie elaborate mai rapid. 
• Totodată, Comisia dorește ca industria și societatea să profite pe deplin de economia bazată pe date. În fiecare secundă se produc volume mari de date, create de oameni sau generate de mașini, ca de exemplu senzorii care colectează informații privind condițiile climatice, imaginile din satelit, imaginile și înregistrările video digitale, evidențele privind tranzacțiile de cumpărare sau semnalele GPS. Sistemele de tip big data sunt o mină de aur, însă presupun totodată provocări importante, de la aspectele legate de proprietatea asupra datelor la protecția datelor și lastandardele în materie. Aceste provocări trebuie abordate astfel încât potențialul big data să fie valorificat. 
• Același lucru este valabil și în cazul tehnologiei de tip cloud computing, care înregistrează o creștere rapidă a utilizării: se estimează că ponderea datelor digitale stocate în mediul cloud va crește de la 20 % în 2013 la 40 % în 2020. Rețelele și resursele puse în comun pot stimula economia noastră, însă pentru ca acestea să prospere și să fie utilizate pe scară mai largă, în întreaga Europă, de cetățeni, întreprinderi, organizații și serviciile publice, este nevoie și de un cadru adecvat. 
• De asemenea, europenii ar trebui să poată să se bucure de beneficiile oferite de serviciile electronice interoperabile, de la e-guvernare la e-sănătate, și să își dezvolte competențele digitale astfel încât să poată valorifica oportunitățile pe care le oferă internetul și să își mărească șansele de a obține un loc de muncă.