.

Comisia Europeană (CE) solicită unor state membre, prin transmiterea unui aviz motivat, între care și României, să transpună integral Directiva referitoare la eficiența energetică în gospodării, industrie și transporturi. Eficiența energetică contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-o manieră rentabilă și, prin urmare, la atenuarea schimbărilor climatice. În cazul în care statele membre în cauză nu îndeplinesc această obligație legală în termen de două luni, CE poate lua decizia de a le trimite în fața Curții de Justiție a UE și de a solicita sancțiuni financiare.

Care sunt măsurile vizate
Cele cinci state membre atenționate (Austria, Croaţia, Irlanda, Letonia și România) aveau obligația de a-și armoniza legislația națională cu cea europeană până la 5 iunie 2014. Directiva privind eficiența energetică stabilește economia de energie pe care companiile de profil o vor realiza la nivel de client final în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Obiectivele pot fi atinse printr-o serie de măsuri precum: izolarea performantă a clădirilor, contorizarea consumului sau înlocuirea ferestrelor vechi, ineficiente. CE a adoptat miercuri, 29 aprilie 2015, un set de 126 de decizii în cadrul pachetului lunar de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legale de către statele membre. Două dintre aceste decizii vizează direct România, care nu a transpus în legislația națională directivele privind gestionarea deșeurilor și eficiența energetică.

Ce se întâmplă dacă statele nu se conformează
În cazul în care statele membre în cauză nu îndeplinesc această obligație legală în termen de două luni, CE poate lua decizia de a le trimite în fața Curții de Justiție a UE și de a solicita sancțiuni financiare. În cursul celui de al doilea semestru din 2014, CE a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru netranspunerea Directivei privind eficiența energetică împotriva a 27 de state membre ale UE (toate statele membre, cu excepția Maltei). În noiembrie 2014, Comisia a trimis un aviz motivat Bulgariei și Ungariei. În februarie 2015, au fost trimise avize motivate Greciei și Portugaliei. În martie 2015, CE a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție pentru sancțiuni financiare, deoarece nu a fost adoptată nici o măsură de transpunere. Comisia continuă să monitorizeze punerea în aplicare a directivei și să abordeze orice deficiențe în următoarele cicluri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

CE lansează şi o anchetă sectorială privind mecanismele de asigurare a aprovizionării cu energie electrică
CE a lansat o anchetă sectorială, realizată prin prisma normelor din domeniul ajutoarelor de stat, cu privire la măsurile naționale care asigură existența, în orice moment, a unei capacități adecvate de producție a energiei electrice pentru a se evita întreruperile (așa-numitele „mecanisme de asigurare a capacității”). În cadrul anchetei vor fi colectate informații privind mecanismele de asigurare a capacității pentru a se analiza, în special, dacă acestea garantează o aprovizionare suficientă cu energie electrică, fără să denatureze concurența sau schimburile comerciale în cadrul pieței unice a UE. Ancheta vine în completarea strategiei CE privind uniunea energetică destinată creării unei piețe a energiei conectate, integrate și sigure în Europa. Pentru mai multe informații, puteți consulta fișa informativă.

Ajutoarele de stat sub lupa CE
Tot mai multe state membre introduc mecanisme de asigurare a capacității pentru a încuraja investițiile în centralele electrice sau pentru a oferi stimulente, astfel încât centralele să continue să funcționeze, cu scopul de a asigura faptul că, în orice moment, oferta de energie electrică răspunde cererii. CE recunoaște că astfel de măsuri publice pot fi justificate, în anumite situații, și a inclus, pentru prima dată, în Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie criterii pentru evaluarea conformității mecanismelor de asigurare a capacității cu normele privind ajutoarele de stat. În primul rând, statele membre trebuie să fie în măsură să demonstreze că măsurile sunt necesare. În plus, acestea trebuie să garanteze că mecanismele de asigurare a capacității sunt concepute în așa fel încât să nu denatureze concurența pe piața unică a UE – de exemplu, acestea nu ar trebui nici să favorizeze în mod necuvenit anumiți producători sau anumite tipuri de tehnologie, nici să creeze bariere în calea fluxului de energie electrică dintre țările UE.

Prima analiză sectorială, conform normelor UE, asupra ajutoarelor de stat
Ancheta sectorială, prima realizată prin prisma normelor UE privind ajutoarele de stat, va urmări, inițial, colectarea de informații referitoare la un eșantion reprezentativ de state membre care au introdus mecanisme de asigurare a capacității sau au în vedere să introducă astfel de mecanisme. Aceste state sunt: Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, crede că:„Guvernele au interesul legitim de a asigura că există o aprovizionare suficientă cu energie electrică – gospodăriile și industria nu ar trebui să se confrunte cu întreruperi. Rolul meu este de a garanta că măsurile publice care sprijină investițiile în aprovizionarea cu energie electrică nu favorizează în mod necuvenit anumiți producători sau anumite tehnologii și nu creează obstacole în calea comerțului transfrontalier. De exemplu, în unele cazuri s-ar putea să fie mai eficient să se investească în îmbunătățirea conectărilor la rețeaua electrică între țările UE decât să se construiască noi centrale electrice. Această anchetă sectorială transmite statelor membre un semnal clar de a respecta normele UE privind ajutoarele de stat atunci când pun în aplicare mecanisme de asigurare a capacității și contribuie la obiectivul Comisiei de a construi o adevărată uniune energetică în Europa.”

Necesitatea unor mecanisme de asigurare a capacității
Din ce în ce mai multe state membre și-au exprimat îngrijorările cu privire la faptul că este posibil ca aprovizionarea cu energie electrică să nu poată satisface cererea până în 2020, ca urmare a investițiilor insuficiente cauzate de incertitudinile de pe piață și de intervențiile de reglementare. O altă problemă constă în faptul că oferta trebuie să poată satisface cererea și atunci când există un deficit de producție din surse regenerabile variabile (de exemplu, ca urmare a scăderii intensității vântului sau a soarelui la un moment dat). Mecanismele de asigurare a capacității sunt măsurile luate de statele membre pentru a garanta că oferta răspunde cererii de energie electrică pe termen mediu și lung. Acestea sunt concepute pentru a sprijini investițiile menite să acopere deficitele de capacitate previzibile și să asigure securitatea aprovizionării. De regulă, mecanismele de asigurare a capacității oferă producătorilor de capacitate beneficii suplimentare, pe lângă veniturile obținute din vânzarea energiei electrice pe piață, în schimbul menținerii capacității existente sau al realizării de investiții în noi capacități necesare pentru garantarea securității aprovizionării cu energie electrică. Mecanismele de asigurare a capacității pot sprijini, în principiu, nu numai producerea de energie, ci și măsurile de adaptare a cererii (de exemplu, stimulente oferite gospodăriilor și întreprinderilor pentru a-și reduce consumul de energie electrică în perioadele de vârf).

Domeniul de aplicare al anchetei sectoriale
CE va trimite diverse seturi de întrebări autorităților publice și operatorilor de pe piață selectați inițial din unsprezece țări din UE (Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia). Comisia va analiza apoi răspunsurile și va invita participanții să își prezinte observațiile referitoare la constatările sale preliminare înainte de sfârșitul anului 2015. Se preconizează publicarea rezultatelor finale la jumătatea anului 2016. Prin intermediul anchetei sectoriale, CE dorește să înțeleagă mai bine mecanismele de asigurare a capacității care sunt deja puse în aplicare sau care sunt avute în vedere. De asemenea, aceasta va evalua dacă există anumite caracteristici în conceperea mecanismelor de asigurare a capacității care denaturează concurența între furnizorii de capacitate sau constituie un obstacol în calea schimburilor comerciale transfrontaliere și va identifica aceste caracteristici. Ancheta sectorială va veni în completarea Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie care au intrat în vigoare în iulie 2014 și va sprijini punerea în aplicare a acestora. În plus, ancheta sectorială va completa propunerea legislativă a Comisiei privind conceperea pieței energiei electrice din cadrul strategiei UE privind uniunea energetică.

Documentaţie utilă

Sursa: Ion VACIU