În timp ce IGCTI este convins că putem atinge termenul de comutare la TV digital terestru în 2012, ANRC prevede că România va trebui să ceară o amânare a termenului, dat fiind că SNR, care transmite posturile publice, abia investește în echipamente noi... analogice.
Mai mult, argumentează Dan Cristian Georgescu, președintele ANRC, singura oportunitate de piață pentru televiziunea digitală terestră, ca și pentru WiMAX mobil, sunt dispozitivele mobile - telefoane mobile sau televizoare portabile - atâta vreme cât România va avea bandă largă fixă ubicuă în orașe și TV prin satelit la sate.
C@M: Ați susținut în repetate rânduri că principala utilizare a WiMAX va fi mobilitatea? Care sunt argumentele?
Dan Georgescu: WiMAX a fost inventat pentru mobilitate. De la invenția radioului acum zeci de ani, el oferă acum tehnologie mobilă. Dacă ai un mijloc de conectare acasă pe bandă extraordinar de largă, cum ar fi fibră optică sau un ADSL sau un modem bun pe cablu TV, practic orice fel de serviciu și zeci sau sute de canale TV îți vin pe acel mijloc, nu mai este nevoie să pui o antenă.
C@M: Prin urmare preconizați că, până va deveni WiMAX mobil disponibil, vom avea deja atâta bandă largă rezidențială fixă în România cât să nu avem nevoie de WiMAX?
Dan Georgescu: Până în 2008 - atunci WiMAX va fi mobil. Haideți să luăm orașele. Câte mai au antene de televizor pe casă și antene colective - aceasta înseamnă transmisie digitală sau analogică, cum este acum - de radio și de televiziune? Acum există Internet, pe care primești toate serviciile. Încet-încet se va dezvolta. Sigur, nu și în vârful muntelui, acolo ai tehnologia pe satelit pentru televiziune și primești prin cele 3 servicii de televiziune digitală existente 40 de programe. Deci nici acolo nu mai pui antenă pe casă să primești semnalul de la stațiile de semnal TV digital terestru.
C@M: Tranziția la TV digital cerută de UE cere ca actualii emițători TV analogici să își schimbe echipamentele. Se va întâmpla aceasta până în 2012?
Dan Georgescu: SNR a făcut investiții pe două proiecte mari. Unul pentru introducerea radioului pe banda Vest 88 '“ 108, încheiat. Acum toată țara este acoperită cu radio analogic. Anul acesta se termină proiectul de televiziune - TVR1 și TVR 2 - tot analogic. Va fi acoperită toată țara cu condiții de semnal foarte bun, analogic, cu TVR1 și TVR2. De acuma, de la anul, ne gândim să le schimbăm pe echipamente noi? Pentru semnal TV digital terestru, problema este investiția foarte mare. SNR are deja locațiile și poate adăuga pe lângă echipamentele analogice existente unele digitale, într-o rețea nouă. Eu cred că vor merge în paralel. Nu se pune problema închiderii analogicului prea curând. Poate chiar în 2012 noi nu o să putem să îndeplinim termenul. De ce? Pentru că este foarte greu și este foarte scump. SNR, care a făcut investiții pe televiziune analogică de 100 milioane USD, nici n-a început să le plătească, nici proiectul nu este gata. Cum să înceapă să arunce echipamentele analogice - care sunt noi-nouțe, anul acesta abia se pun - și să pună altele digitale? Vor coexista.
Noi o să cerem la Uniunea Europeană o extindere a termenului. Vor emite în paralel, poate alte societăți care încep direct pe digital. Să vină să facă. Nu mai există monopol nici în acest domeniu. A existat monopol până în 2003 - SNR avea monopolul. Acum este complet liberal: un furnizor poate să instaleze emițătoare TV digitale și să aranjeze cu posturile TV private.
C@M: Totuși, atâta timp cât nu este liberă frecvența sau 2012 este considerat un termen limită îndepărtat, nimeni nu începe să investească.
Dan Georgescu: La televiziunea digitală se pot găsi investitori. Aici nu trebuie bandă foarte mare. România are benzi de frecvență care se pot elibera ușor, ca dovadă că funcționează televiziunea experimentală digitală, eu am urmărit și merge. Acuma SNR transmite TVR1, TVR2, Cultural, Prima TV, Antena1 și ProTV. Deci există canale care să ofere televiziune digitală.
Această transmisie digitală este foarte utilă pentru transmisiile mobile. Deja lumea a început să se uite la televizor pe 3G, dar nu se vede bine, semnalul ocupă banda, este scump. Dacă telefonul acesta are și un mic televizor integrat, atunci lucrează mult mai bine pe transmisie digitală și oriunde ești poți să te uiți la aparat fără să folosești canalul tău de voce și de date. Emițătoarele de televiziune digitală terestră pot include și partea de transmisii către mobil, dar e alt standard, DVB-H.
C@M: Deci SNR ar putea să își planifice să ofere televiziune mobilă DVB-H, iar operatorii mobili ar putea închiria capacitate?
Cristian Georgescu: Acest serviciu va fi separat pentru mobile și s-ar putea oferi fără implicarea operatorilor mobili. Numai aparatul să permită să te uiți la televizor, cu semnalul venind de la alt furnizor și partea de mobil să vină. Vom vedea la fața locului '“ principalii furnizori de terminale încorporează cu toții un al doilea receptor care prinde zeci de canale TV prin satelit sau terestru.
C@M: Vă așteptați ca operatorii de cablu să investească în televiziune digitală terestră?
Dan Georgescu: Operatorii de cablu au acum practic un monopol local. Am observat, de pildă, că societățile de TV prin satelit au fost inițial separate și le-au făcut o concurență în mediile necablate. Bineînțeles că au fost înglobate fiecare la un stăpân. Deci practic societățile de cablu dau și cablu, dau și satelit și probabil vor fi foarte atenți și la televiziunea digitală.
C@M: Dar nimeni nu se va grăbi să își înlocuiască abonamentul actual la cablu cu o antenă TV digitală?
Dan Georgescu: Nu are rost, acolo unde este cablu. Cablul permite o bandă foarte largă, ceea ce televiziunea digitală terestră nu poate, un emițător nu poate să transmită zeci de programe, transmite 6. Noi primim peste 60 la televiziunea prin cablu.
C@M: Deci cabliștii nu ar avea un interes în trecerea la TV digital terestru?
Dan Georgescu: Ar avea un interes: ca să transmită către mobili. Încă o dată: pentru locurile izolate unde nu e cablat, au mijloace pe satelit. În localitățile unde este cablat, au nevoie de bandă mult mai largă pe cablu sau pe fibră - unii instalează fibră. Nu îi rămâne alt mijloc de transmitere, care este limitat ca bandă. Ești în mașină și ai un receptor de televiziune și te oprești undeva, ai scos antena și te uiți la televizor.
C@M: Care sunt justificările Uniunii Europene de a impune trecerea completă la digital?
Dan Georgescu: E un complex de argumente. Sunt raționamente economice, firmele furnizoare trebuie să aibă de lucru - au închis fabricile mari de emițătoare radio și TV analogice și trebuie să își asigure un viitor.
Televiziunea digitală presupune și interactivitate, de transmisii de informații, televiziune la cerere - este un pas înainte față de televiziunea analogică.
Apoi, televiziunea digitală e mai economică. În intervalul de frecvență folosit de televiziunea analogică, de la canalul 1 la canalul 70 este un spectru foarte mare, care dacă ar trece în întregime în televiziunea digitală ar încăpea mult mai multe posturi - zeci-sute de canale.
C@M: Dreptul cetățenilor la TV și radio e un fel de drept universal?
Dan Georgescu: Nu este scris în lege ca atare, dar politica a fost ca, dacă ești într-o localitate izolată, măcar posturile publice să le prinzi - lucru nerezolvat până acum.
C@M: În SUA statul a fost nevoit să subvenționeze decodoarele TV digitale, ca să nu rămână americanii fără semnal TV.
Dan Georgescu: În România nu este cazul. Televiziunea Română și Radioul român primesc subvenții de la bugetul statului pentru emisie ca să plătească serviciile la SNR, apoi acestea iau bani pe abonamente de la cetățeni, făcând concurență neloială posturilor private la publicitate, la greu.
C@M: Deci ar trebui să subvenționeze ei înșiși decodoarele digitale?
Dan Georgescu: 80% din cifra de afaceri SNR sunt bani pe care îi ia de la radioul și televiziunea publice, care la rândul lor primesc bani de la bugetul statului.
C@M: Dar dacă televiziunea publică ar subvenționa adaptoarele, ar face concurență neloială furnizorilor privați de TV digital.
Dan Georgescu: Aceasta ține de CNA. Aici bineînțeles că sunt multe probleme de neloialitate. Furnizorii privați, care trăiesc numai din publicitate, din când în când fac scandal.
