CNA a aprobat pe 11 martie criteriile de selecție privind acordarea licențelor audiovizuale digitale terestre, între care se numără proiectele editoriale, tehnice și financiare, pe care televiziunile trebuie să le respecte dacă vor să facă tranziția de la analogic la digital terestru. Potrivit reprezentanților Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a făcut o solicitare CNA să prezinte criteriile care vor sta la baza selecției și acordării licențelor audiovizuale pentru a putea fi incluse în documentația înaintată potențialilor operatori de multiplex.
Multiplexul digital reprezintă un grup de programe de radiodifuziune și televiziune, servicii multimedia suplimentare și alte date asociate de identificare transmise de la stațiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră, utilizând modulație digitală în limitele unui canal de televiziune standard/ bloc de frecvență.
Laura Georgescu, președintele CNA, a spus că acest set de criterii vor fi comunicate ANCOM "în vederea înștiințării condițiilor în care se va desfășura un eventual concurs de licențe digitale".
Criteriile au fost stabilite ținând cont de legislația în vigoare, respectiv Legea audiovizualului și Hotărârea Guvernului numărul 403/2013 pentru aprobarea Strategiei privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național.
Potrivit acestui act normativ vor fi disponibile cinci multiplexuri de televiziune digitală terestră, codificate după cum urmează: Multiplexul nr.1 (UHF) - MUX 1; Multiplexul nr.2 (UHF) - MUX 2; Multiplexul nr.3 (UHF) - MUX 3; Multiplexul nr.4 (UHF) - MUX 4; Multiplexul nr.5 (VHF) - MUX 5.
Selecția pe baza proiectelor privind acordarea prin concurs a licențelor audiovizuale digitale terestre se va face în funcție de conținutul dosarelor (proiectul editorial conținând formatul de principiu și structura serviciului de programe; proiectul financiar conținând sursele și planul de finanțare, valoarea inițială a investiției; proiectul tehnic conținând dotările tehnice ale studiourilor, grupurilor de editare etc; codul editorial de autoreglementare asumat de radiodifuzor; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentată grafic sau înregistrată pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzează, precum și a publicațiilor editate de acesta, dacă este cazul; acordul de principiu/contractul (precontractul) încheiat între radiodifuzor și operatorul de multiplex privind condițiile de difuzare; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).
CNA va ține cont și de criterii generale de departajare (experiența și competența în domeniul audiovizual, după caz; oferta de programe și conținutul acestora, prezentate în proiectul editorial; reflectarea interesului public in programe; compatibilitatea strategiei editoriale cu strategia CNA de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; încadrarea în limitele unui raport echilibrat între serviciile de programe naționale, regionale și locale; inexistenta unui abuz de poziție dominantă și a unor practici care împiedică libera concurență).
Consiliul va avea în vedere și criteriile de apreciere a structurii și formatului de principiu ale serviciului de programe: respectarea drepturilor fundamentale ale omului și asigurarea protecției minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic și social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice și religioase; conținutul informativ, educativ și cultural al programelor; durata totală cotidiană de difuzare a serviciului de programe; genul, orarul și durata de difuzare și de redifuzare a emisiunilor; măsurile de asigurare a unor modalități tehnice de acces a persoanelor cu deficiențe de văz sau de auz; situația exploatării celorlalte licențe pe care le dețin solicitantul sau acționarii societății solicitante, după caz; situația sancțiunilor aplicate, raportarea la acestea și măsurile luate privind intrarea în legalitate, acolo unde este cazul; procentul alocat programelor locale, în cazul licențelor audiovizuale regionale și locale difuzate pe cale radioelectrică terestră.
Pe de altă parte, selecția în situația eliberării licențelor audiovizuale digitale în cadrul procesului de trecere de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, se va face în funcție de: conținutul dosarelor (structura serviciului de programe; grila de program pentru un interval de o săptămână, clasificarea emisiunilor pe tipuri de program și procentele alocate acestora; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentată grafic sau înregistrată pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzează, precum și a publicațiilor editate de acesta, dacă este cazul; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).
Criteriile generale de departajare sunt respectarea drepturilor fundamentale ale omului și asigurarea protecției minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic și social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice și religioase; conținutul informativ, educativ si cultural al programelor; posibila restricționare a liberei concurențe.
Totodată, criteriile de apreciere a structurii serviciului de programe, experienței, a sancțiunilor aplicate sunt: experiența în domeniul audiovizual; structura serviciului de programe; zona de acoperire a serviciului de programe în sistem analogic terestru; ponderea operelor europene difuzate și a operelor provenind de la producători independenți; asigurarea unor modalități tehnice de acces a persoanelor cu deficiențe de văz sau de auz; situația exploatării celorlalte licențe pe care le deține solicitantul, dacă este cazul; situația sancțiunilor aplicate, raportarea la acestea și măsurile luate privind intrarea în legalitate, acolo unde este cazul; durata cotidiană de difuzare a serviciului de programe și, în cadrul acesteia, ponderea știrilor, informațiilor, reportajelor, interviurilor, dezbaterilor privind evenimente din viața economică, socială, culturală și politică a comunității din zona de acoperire a serviciului de programe, în cazul serviciilor de televiziune locale și regionale.
Membrii CNA au avut poziții diferite în legătură cu transmiterea acestor criterii către ANCOM, însă, în cele din urmă, au votat transmiterea lor în unanimitate (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea).
Laura Georgescu, președintele CNA, a spus că aceste criterii se vor aplica doar primului multiplex (Mux 1).
"Când achiziționează caietul de sarcini (societățile interesate, n.r.), cel puțin teoretic, este necesar ca să se știe că 300.000 de euro se dau în principiu pentru un număr mix de canale, unde vor intra ipotetic genul de programe ale căror criterii sunt comunicate de CNA. Așa se face la orice licitație, cumperi autobuzul dacă știi unde poți să mergi cu el, dacă știi ce capacitate are și dacă știi în cât timp trebuie să rambursezi banii", a spus Laura Georgescu.
Membrul CNA Răsvan Popescu a spus că ANCOM va scoate la licitație cele cele cinci multiplexuri. "(...) din care în strategie scrie că primul este practic extinderea experimentului care se face acum la scară națională. În momentul în care scoți caietele de sarcini, acolo scrie că CNA repartizează posturile pe aceste cinci multiplexuri în viitor și se pune întrebarea și cum le repartizează", a spus Răsvan Popescu.
Însă Monica Gubernat, un alt membru al CNA, a spus că nu CNA repartizează televiziunile pe multiplexuri. "CNA dă doar niște licențe digitale audiovizuale. Unde, pe ce multiplex intră radiodifuzorul este strict problema radiodifuzorului și a celui care gestionează un multiplex. Nu CNA hotărăște pe ce multiplex va intra radiodifuzorul", a spus Monica Gubernat.
La rândul său, membrul CNA Lorand Turos a spus: "Noi trebuie să îi informăm pe acei candidați care vor să liciteze pentru multiplexe ce se întâmplă. Ei licitează și apoi vor avea nevoie de clienți, clienții vor fi radiodifuzorii. Ei trebuie să știe cine vor fi clienții lor, care e targetul potențial, cine are dreptul de a primi licență digitală, care sunt criteriile conform cărora se obține licența digitală. Criterii care pot fi modificate, dacă se schimbă situația sau piața impune sau CNA consideră că trebuie schimbate. Va fi o decizie așa cum avem decizii privind criteriile de acordare a licențelor analogice sau de satelit sau de cablu. Sunt cam aceleași criterii generale. Dar candidatul care dorește să achiziționeze un multiplexor trebuie să știe de acum cine vor fi potențialii clienți, cine va avea dreptul și pe criterii să obțină licență digitală".
De asemenea, membrul CNA Cristina Trepcea a spus că această listă de criterii are sens din punctul de vedere al CNA și din punctul de vedere al radiodifuzorilor. "Dar eu nu înțeleg ce sens are această listă din punctul de vedere al ANCOM", a spus Trepcea.
La rândul său, Lorand Turos a spus că nu ANCOM va aplica criteriile, "dar ANCOM acum scoate la licitație aceste multiplexe, iar cei care doresc să obțină aceste multiplexe au nevoie și de această informație".
Pe de altă parte, președintele CNA, Laura Georgescu, a spus: "Este periculoasă amestecarea între cele patru multiplexe (M2, M3, M4, M5) și M1. Pe M1, conform legii și HG-ului de digitalizare, intră anumite canale printr-o schimbare automată a licenței audiovizuale terestre în digitală. Deci le ocupăm a priori câteva canale, de aceea strict pentru multiplexul 1 este discuția. Aceste criterii urmează să jaloneze un eventual concurs dacă mai rămân canale libere. M2, M3, M4, M5 le reglează piața. Avantajul este că la M1, unde se presupune că va fi bătaia cea mai mare, am 80% acoperire din teritoriu și 90% din populație, și, ceea ce ANCOM numește free-to-air, abonatul nu plătește".
Pentru a fi aplicabile, aceste criterii trebuie să fie incluse într-un proiect de Decizie de reglementare a CNA, potrivit discuțiilor din ședința de marți a Consiliului.
Pe primul multiplex ar urma să intre, pe lângă TVR 1 și TVR 2 (televiziunile din portofoliul Societății Române de Televiziune care emit terestru), și alți radiodifuzori care au licențe terestre, între care Pro TV, Antena 1, Prima TV, Național TV și Realitatea TV.
Licitația pentru licențele de televiziune digitală terestră va începe după ce documentația aferentă, finalizată pe 5 martie de autoritatea de reglementare, împreună cu reprezentanții operatorilor de telecomunicații, va fi publicată în Monitorul Oficial, potrivit unui comunicat al ANCOM remis pe 5 martie.
Cele cinci licențe (multiplexuri) de televiziune digitală terestră, patru în UHF și unul în VHF, în standard DVB-T2, vor fi scoase la licitație printr-o procedură de selecție competitivă.
Taxa minimă de licență pentru fiecare din cele cinci multiplexuri este de 300.000 euro.
Câștigătorul primului multiplex în UHF (MUX 1) va avea obligația de a transmite "free to air", în condiții transparente, concurențiale și nediscriminatorii, posturile publice și private de televiziune care se transmit în prezent în sistem analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului. De asemenea, potrivit Strategiei elaborate de către Ministerul Societății Informaționale, acest multiplex va trebui să asigure o acoperire în recepție fixă de 90% din populație și 80% din teritoriu până la 31 decembrie 2016, fiind singurul multiplex din cele 5 disponibile care are astfel de obligații de acoperire. Pentru MUX 2, MUX 3, MUX 4 și MUX 5, operatorii vor avea obligația ca până la 1 mai 2017 să aibă în funcțiune cel puțin 36 de emitățoare pentru fiecare dintre rețelele corespunzătoare acestor multiplexuri, instalate câte unul în fiecare zonă de alocare. Toate multiplexurile vor fi acordate pe o perioadă de 10 ani, iar licențele vor intra în vigoare începând cu 17 iunie 2015.
Acordarea licențelor este inclusă în Strategia privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, aprobată de Guvern în luna iunie anul trecut.
În contextul aprobării strategiei, Dan Nica, la momentul respectiv ministru al Comunicațiilor, a arătat că aprobarea strategiei creează premise ca în România să funcționeze o rețea de televiziune digitală, cel mai probabil gestionată de Societatea Română de Televiziune, pe structura TVR 2.
Totodată, în luna mai 2013, Consiliul Național al Audiovizualului a avizat favorabil strategia prin care Societatea Națională de Radiocomunicații va primi unul dintre cele cinci multiplexe ce vor fi acordate de statul român pentru tranziția la TV digitală terestră, cu obligația de a retransmite TVR 1 și 2, dar și unele posturi private care emit analogic terestru.
Pe de altă parte, în august 2010, Guvernul român a decis să amâne cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, tranziția de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. Această hotărâre a fost luată de Guvern, deși România se angajase în fața Uniunii Europene să finalizeze procesul de tranziție la televiziunea digitală terestră până la 1 ianuarie 2012.
Decizia de atunci a Guvernului a determinat ANCOM să anuleze licitația pe care o demarase pentru a acorda primele două licențe de TV digitală (multiplexe). Totodată, ANCOM a restituit celor șapte companii interesate de operarea primelor două multiplexe de televiziune digitală sumele pentru caietele de sarcini achitate în cadrul licitației. Caietele de sarcini pentru cele două licențe de TV digitală fuseseră achiziționate de RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Națională de Radiocomunicații, Media Sat, Österreichische Rundfunksender GmbH&Co KG și General Satellite Sofia.
