Previziunile economice UE de primăvară estimează pentru România o creștere economică robustă pentru următorii doi ani, bazată pe un puternic consum privat și pe revigorarea sectorului de investiții. Mai mult, nivelul inflației este așteptat să scadă semnificativ și să rămână la niveluri minime în intervalul analizat. În privinţa consolidării fiscale, este posibil ca aceasta să intre pe o tendinţă negativă începând cu 2016. Comisia Europeană (CE) urmează să își actualizeze următoarele previziuni economice în luna noiembrie.
PIB-ul României la acelaşi nivel în 2015 cu 2014 şi creşte în 2016
Potrivit datelor oficiale ale UE, creșterea PIB-ului în România va rămâne şi în 2015 la același nivel ca în 2014 (adică 2,8%), urmând apoi o tendinţă crescătoare în 2016 (până la 3,3%). Inflația este estimată la 0,2% pentru anul în curs și în ușoară creștere, până la 0,9%, în 2016 iar șomajul își va continua tendința de scădere, înregistrând rate de 6,6 și, respectiv, 6,4% în 2015 și 2016 (sub media europeană). Pe ansamblul Uniunii Europene, creșterea PIB-ului este estimată la 1,8% în 2015 și 2,1% în 2016. Inflația urmează același trend ca în România, înregistrând valori minime în 2015 (0,1%) și în creștere în 2016 (1,5%). Șomajul este în scădere și la nivel european, acesta fiind estimat să ajungă la 9,6 și, respectiv, 9,2% în 2015 și 2016.
Previziunile economice din primăvara 2015: vânt prielnic pentru redresarea economică
Creșterea economică din Uniunea Europeană se bucură de un vânt foarte prielnic, susţin oficialii CE. Conform previziunilor economice ale CE din primăvara lui 2015, acești factori pe termen scurt favorizează în UE o creștere ciclică, altfel moderată. Economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al multor factori. Prețurile petrolului se mențin destul de scăzute, creșterea economică mondială este stabilă, moneda euro a continuat să se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile. Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativă aplicată de Banca Centrală Europeană (BCE) are un impact însemnat asupra piețelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor și la crearea unor așteptări de ameliorare a condițiilor de creditare. Întrucât în UE orientarea fiscală globală este în general neutră - nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare - politica fiscală sprijină, la rândul său, creșterea economică. În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale și a Planului de investiții pentru Europa. Drept urmare, este de așteptat ca PIB-ul real să crească în 2015 cu 1,8 % în UE și cu 1,5 % în zona euro, cu 0,1 și respectiv 0,2 puncte procentuale mai mult chiar decât s-a preconizat în urmă cu trei luni. Pentru 2016, CE preconizează o creștere de 2,1 % în UE și de 1,9 % în zona euro. Subliniem că fcatorul cererii interne este principalul factor care contribuire la majorarea PIB-ului, fiind de așteptat ca anul acesta consumul privat să se intensifice, iar anul viitor să aibă loc o relansare a investițiilor.
Trebuie să ne asigurăm că această creştere economică durează
„Redresarea economiilor europene este tot mai solidă. Deși acest lucru este încurajator, trebuie să ne asigurăm că această creștere economică durează, că este sustenabilă. Acest lucru se poate realiza prin implementarea abordării, aprobate la nivelul UE, bazate pe cele trei priorități: reformele structurale, intensificarea investițiilor și încurajarea responsabilității bugetare, soluționându-se totodată problemele specifice fiecărei țări. Un alt pas important în procesul de transpunere a acestei abordări în politici concrete, favorabile creșterii economice, este reprezentat de recomandările de politică specifice fiecărui stat, care urmează a fi prezentate de Comisia Europeană la jumătatea lunii mai”, susţine Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social. În plus, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, crede că: „Pentru economia europeană, primăvara aceasta este cea mai însorită dintr-o perioadă de mai mulți ani, creșterea fiind sprijinită atât de factori externi, cât și de măsuri de politică ale căror roade încep să se vadă. Este însă nevoie de mai multe eforturi pentru a ne asigura că această redresare nu este doar un fenomen trecător. Pentru a obține locurile de muncă durabile și creșterea economică sustenabilă de care are nevoie Europa, este crucial să se continue cu succes politicile de investiții și reforme, precum și niște politici bugetare responsabile”.
Creșterea economică este inegală de la o țară la alta
Toate țările din UE vor putea avea de câștigat din evoluțiile favorabile menționate. Cu toate acestea, măsura în care economiile vor profita de acestea va depinde de capacitatea de reacție a fiecăreia dintre ele la prețurile mai mici ale petrolului și, în special, la deprecierea monedei euro. Relaxarea cantitativă aplicată de BCE este susceptibilă de a avea un impact mai puternic în țările care au avut anterior condiții de finanțare mai aspre. În unele state membre, însă, rezervele de capital relativ scăzute și nivelurile ridicate de credite neperformante pot reduce impactul pozitiv al relaxării cantitative asupra activității de creditare bancară.
Inflația urmează să crească în a doua jumătate a anului
Se preconizează că inflația va continua să se mențină aproape de zero în prima jumătate a anului 2015, în special datorită efectelor produse de scăderea prețurilor energiei. Este însă de așteptat ca prețurile de consum să înceapă să crească în a doua jumătate a anului și să continue să crească și mai mult în 2016 pe măsură ce crește cererea internă, deviațiile PIB-ului se reduc, efectele prețurilor mai mici ale mărfurilor se estompează, iar deprecierea monedei euro duce la prețuri de import mai ridicate. Se preconizează că inflația anuală va crește atât în UE, cât și în zona euro, de la 0,1 % anul acesta la 1,5 % în 2016.
Pe piețele muncii se înregistrează ușoare progrese
Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă are de câștigat în urma unei activități economice din ce în ce mai puternice. Șomajul, deși se situează pe o pantă descendentă, rămâne încă ridicat. Este de așteptat ca șomajul din UE și din zona euro să scadă anul acesta, ajungând la 9,6 %, respectiv 11,0 %, odată ce progresele de pe piața muncii se vor face simțite în toate sectoarele. Deoarece se preconizează că în 2016 creșterea economică se va intensifica și mai mult, probabil tendința se va menține, în special în țările care au implementat recent reforme pe piața muncii. În 2016, ar urma ca șomajul să se reducă până la 9,2 % în UE și până la 10,5 % în zona euro.
Deficitele bugetare continuă să scadă
Perspectivele fiscale din UE și din zona euro continuă să se îmbunătățească datorită eforturilor de ajustare din ultimii ani, datorită unei activități economice mai puternice și unor plăți mai reduse ale dobânzilor aferente datoriei publice restante. Chiar și în condițiile unei orientări fiscale în general neutre în ansamblu, este de așteptat ca raportul dintre deficitul public și PIB să scadă de la 2,9 % în 2014 până la 2,5 % anul acesta și până la 2,0 % anul viitor. În zona euro, acesta se va reduce, conform previziunilor, de la 2,4 % în 2014 la 2,0 % în 2015 și la 1,7 % în 2016. În ambele zone, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB a atins un nivel maxim în 2014 și că va scădea anul acesta și anul următor, pentru a ajunge la 88,0 % în UE și la 94,0 % în zona euro în 2016.
Riscurile ce amenință perspectivele economice sunt echilibrate
Gradul de incertitudine care planează asupra perspectivelor economice se menține ridicat, însă riscurile globale aferente perspectivelor par, în general, echilibrate. Creșterea PIB-ului s-ar putea dovedi mai mare decât s-a preconizat, dacă factorii favorabili durează mai mult timp sau se dovedesc mai puternici decât s-a anticipat. Creșterea PIB-ului ar putea, cu toate acestea, să fie inferioară preconizărilor dacă tensiunile geopolitice se intensifică sau dacă există tensiuni pe piața financiară, de exemplu ca urmare a normalizării politicii monetare în Statele Unite. Riscurile care amenință perspectivele inflației s-au redus ca rezultat al relaxării cantitative aplicate de BCE și al revizuirilor ascendente ale perspectivelor de creștere.
Metodologia previziunilor CE
Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze externe referitoare la ratele de schimb, ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, provenite de la piețele de instrumente financiare derivate la momentul realizării previziunilor. Previziunile CE țin seama de toate datele și de toți factorii pertinenți, inclusiv de ipotezele referitoare la politicile guvernamentale, disponibile până la data de 21 aprilie 2015. Sunt luate în calcul numai politicile care au fost anunțate în mod credibil și au fost detaliate într-un grad corespunzător, iar previziunile se bazează pe un scenariu de tip status-quo.
