După criza realității am ajuns acum să trăim din plin, la cote incandescente și realitatea crizei românești. Ziare, reviste, agenții, posturi de radio, TV și chiar website-uri sau televiziuni online se închid, nemaiavând surse de finanțare. Asta nu poate bucura pe nimeni, într-o Românie unde consumul mediu pe cap de locuitor la carte și publicații periodice ne plasează pe un rușinos loc codaș între țările Europei. Însă, ce mai reprezintă cartea și presa pentru aleșii noștri, când ei înșiși n-au dat o pară chioară pe educație niciodată în viața lor? Succesul politicianului român este invers proporțional cu educația primită în școală, gloria sa fiind un efect al tupeului și fentării prevederilor legale, valabile numai pentru alegătorii de rând.
Nu există presă științifică în România!
Asta aveam să aflu stupefiat zilele trecute de la unul dintre ziariștii care au vegheat asociația breslei noastre timp de ceva ani și de la care nu mă așteptam la un așa afront. C.T. Popescu afirma pe HotNews (pe 7 ianuarie, de Sf. Ion) într-un dialog cu surferii site-ului despre starea presei noastre și a dezvoltării Internetului, la întrebarea „are vreun viitor presa de știință de calitate (nu paranormal sau ezoterism, etc)? De ce nu are Adevărul rubrică de știință? Pentru că nu se citește?" următorul răspuns „Nu cunosc în clipa de față vreun mediu care să facă presă de știință în România. Ea nu poate fi decât nișa nișei. Cred că cei de la Adevărul au uitat să facă și o rubrică de știință."
Scurt și limpede. Dintr-o frază domnul CTP anulează activitatea dar și prestigiul unor companii media de notorietate în lumea științifică autohtonă, ca Agora Media (PC Magazine), IDG Romania (PCWorld), 3D Media Communications (Chip și Level) și cu voia d.voastra Mobile Media Company (Comunicații Mobile și TelecomTV), alături de alte zeci de companii ce asigură activități de presă online și blogging. Ceea ce e mai interesant în această acțiune de dezinformare tendențioasă și cinică este că domnul CTP provine din rândul unei comunități de ingineri ce se pretind a fi scriitori și promotori de literatură SF (Science Fiction). Aceste grupuri și cenacluri au avut un rol important, înainte de 1989, în cultivarea spațiului public românesc cu ideile novatoare despre lumea științifică internațională, despre industriile IT&C și despre cercetarea fundamentală la nivel internațional. Așadar, acest CTP este atașat de sfera industriilor high-tech și a noutăților tehnologice. E cu atât mai greu să credem că dumnealui nu a auzit în anii de șefie la Clubul Român de Presă (CRP) de numeroasele companii românești ce editează reviste "de specialitate IT&C", cum le plac agențiilor de media și publicitate să ne spună. Dimpotrivă. De unde însă această anatemă aruncată asupra noastră?
Alba-neagra: ce bagi în urnă, aia îți iese…pe nas!
Cu atât mai mult, îmi aduc aminte că prin 2007 am încercat să ader la CRP, trimițând prin email o adeziune electronică. Era o formă de a aduce presa științifică în atenția celorlalți decidenți media din România, o parte dintre aceștia fiindu-mi în anii de după 1990, colegi, studenți și chiar ucenici. Am primit din partea secretariatului CRP un răspuns oficial, după vreo două luni de așteptare, cum că activitatea și revista noastră nu reprezintă "un interes deosebit". Așadar citeam un refuz al dreptului constituțional la asociere a oricărui cetățean dar și o sfidare la adresa unei firme care aducea o contribuție de circa 1000 de euro (dacă îmi aduc aminte bine) la bugetul unei asociații de media. Am încercat la citirea răspunsului o senzație că trăiesc pe o planetă străină, unde penibila Securitate a lui Ceaușescu și foștii decidenți comuniști nu au dispărut nici o secundă de la frâiele țării. Acea senzație mă urmărește de atunci în fiecare zi, cu intensități diferite, parcă mai agresivă după ultimele alegeri prezidențiale. Senzația e accentuată de efectele crizei, când banii companiilor și ai oamenilor dispar, iar noii (vechii) guvernanți încearcă disperat să bage mâna fără nerușinare în portofelul găurit al contribuabililor. Trebuie să fie cel puțin cu mintea șuie Guvernul, dacă în calul leșinat de oboseală dă cu bâta plină de cuie. Prostie sau cinism? Această întrebare mi-au adresat-o mai mulți pensionari, resemnați de timpurile prin care trecem. Au votat, săracii, cu actualul președinte care le promitea cică mărirea pensiilor. Și exact ca în bancurile de la Radio Erevan, după alegeri pensionarilor, profesorilor, funcționarilor nu li se dau, ci li se iau banii. Care bani nu li se iau, ci li se dau Președinției, Guvernului, serviciilor secrete etc. Vedeți unde duce vorba rapidă (a la Boc) și repezeala de mână (a la Băsescu)? La adevărate numere de prestidigitație socială, cu costuri imense pentru noi toți pentru următoarele decenii.
