Când nu mai poți vedea pădurea din cauza copacilor, a tufișurilor sau a resturilor menajere, încerci să te mai ridici puțin, ca în hărțile Google, să poți vedea întreaga arătare de la depărtare. Lași în urmă greve, injurii, acuze de genocid social, delațiuni, trădări și interese de partid ale unor persoane penale extrem de bogate, uiți foarte puțin de poporul amărât - victima de război a conflictului româno-român și încerci să revii la argumente, la fapte, la cifre. Impresiile și sentimentele trebuie să cedeze în fața evidenței și a rațiunii, care ne întăresc convingerile. Așadar, cum se mai vede sub lupă România din afara spațiului toxic național?
Românii și est-europenii ce muncesc în străinătate trimit mai puțini bani în țările lor
În 2010, esticii și concetățenii noștri din vestul Europei nu au mai trimis în țările lor banii din 2008-2009 încetinind astfel recuperarea economică a statelor sărace din Europa, susțin analiștii economici, după ce România și Bulgaria au anunțat scăderi substanțiale ale remiterilor pentru primul trimestru, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Remiterile către România au coborât cu o treime în primul trimestru, la 620 de milioane de euro, iar pentru întreg anul 2010 analiștii anticipează un declin la 2-3 miliarde de euro, comparativ cu 3,3 miliarde de euro în 2009. În Bulgaria, scăderea a fost de 10,6% în primul trimestru.
Tendința României și Bulgariei este un exemplu privind modul în care recuperarea economică greoaie din zona euro va afecta statele mai sărace din Europa de Est ce depind de remiteri, majorând dezechilibrele externe și presiunea asupra cotațiilor monedelor naționale, notează Reuters. Șomajul din Spania și Italia, două dintre destinațiile preferate ale emigranților români, se confruntă cu niveluri ridicate ale șomajului, de 20%, respectiv 9%. Totodată, muncitorii care se întorc în țările de origine se vor confrunta cu dificultăți la găsirea unei slujbe, din cauza recesiunii economice din regiune și a planurilor guvernelor de a reduce cheltuielile. „Odată cu declinul remiterilor către Europa de Est se materializează și riscuri la adresa deficitului de cont curent și a cursului de schimb. Mai direct înseamnă că familiile vor avea o putere de cumpărare redusă", afirmă analistul Eurasia Group Jon Levy. Remiterile reprezintă aproximativ 3% din PIB în cazul României și Bulgariei, respectiv jumătate din această pondere în Polonia. În statele mai mici, ca Moldova, Bosnia și Albania, acestea ajung până la 27% din PIB, iar declinul lor este un pericol real pentru creșterea economică.
Pribegia - o cale de salvare personală
Timp de mai multe decenii est-europenii au fost determinați să plece în străinătate de prăbușirea industriilor locale, războaie etnice și sărăcie. Economiile lor au ajutat familiile rămase în țară să cumpere locuințe sau să înceapă afaceri. Fondurile trimise în țările de origine au contribuit la întărirea monedelor locale și au servit ca o contrapondere la adâncirea deficitelor de cont curent, dar au determinat și avansul prețurilor proprietăților imobiliare, respectiv al consumului dependent de importuri care a accentuat dezechilibrele economice. Remiterile mai mici se adaugă îngrijorării cauzate de plecarea investitorilor în toiul crizei financiare, situație care a determinat state ca România, Serbia și Ucraina să apeleze la sprijinul Fondului Monetar Internațional.
Împrumuturile de la Fond au contribuit la stabilizarea leului, după ce s-a depreciat până la 4,35 lei pe euro la începutul lui 2009. Analiștii consideră că presiunile de depreciere se amplifică din nou, odată cu avansul deficitului extern în primul trimestru. „Finanțarea unui deficit de cont curent în creștere va fi mai dificilă și va depinde într-o măsură mai mare de alte tipuri de intrări de capital, mai puțin sigure", susține Raffaella Tenconi, economist la Wood&Co. Aceasta a înjumătățit estimarea privind transferurile nete către România, majoritatea acestora fiind remiteri, la 2-2,5 miliarde de euro pentru 2010 și a estimat că deficitul de cont curent va crește de la circa 5 miliarde de euro anul trecut. Experții Băncii Mondiale prognozează că remiterile își vor reveni, urmând să avanseze cu aproximativ 6% în 2010, la 437 miliarde de dolari, ca urmare a perspectivelor mai bune de creștere a economiei globale. Regiunea Europa și Asia Centrală, care a avut anul trecut cea mai mare scădere, de 21%, va înregistra, de asemenea, creștere anul acesta, susține banca. Analiștii avertizează, însă, că este puțin probabil ca recuperarea economică din Europa de Vest să susțină o revenire a remiterilor la niveluri anterioare crizei.
Pentru prima dată în 2010: indicele încrederii în economia românească deteriorat în luna mai
Indicele încrederii companiilor și consumatorilor în economia României, calculat lunar de Comisia Europeană (CE), s-a deteriorat în luna mai față de aprilie, inversând tendința după patru luni de îmbunătățire, cei mai îngrijorați arătându-se furnizorii de servicii, retailerii, dar și consumatorii. Astfel, indicele Economic Sentiment Indicator (ESI) pentru România a scăzut la 76,4 în mai, de la 83,6 în aprilie, după ce a înregistrat creșteri timide pe parcursul primelor patru luni ale anului, de la 80 în decembrie 2009. Încrederea în economie a revenit astfel cu puțin sub nivelul din noiembrie anul trecut, înainte de alegerile prezidențiale.
În timp ce indicii încrederii din industrie și construcții au stagnat în mai față de aprilie, la -10, respectiv -41, valori ce arată pesimism și îngrijorare în rândul companiilor de profil, rezultatele sondajelor din sectorul serviciilor, din retail și din rândul consumatorilor au avut rezultate mai slabe decât în luna anterioară. Astfel, după ce a trecut la un nivel ușor pozitiv în aprilie, indicele încrederii din sectorul serviciilor a coborât în mai la -13, de la 1, iar în retail indicatorul a coborât la -11, de la -3.
Suntem cei mai pesimiști consumatori ai Europei
Consumatorii din România au rămas, ca de obicei pe parcursul recesiunii, cei mai pesimiști dintre cei intervievați lunar de CE. Indicele încrederii consumatorilor a scăzut în luna mai la -56, de la -47 în aprilie, nivel ce sugerează îngrijorare semnificativă în rândul populației privind perspectivele economice. Și la nivelul Uniunii Europene, indicele ESI a scăzut, de asemenea, pentru prima dată după o lungă perioadă de timp, coborând de la 100 în aprilie la 98,4 în mai. Scăderea a fost influențată însă parțial de schimbarea metodologiei de derulare a studiilor, atenționează CE, precizând însă că modificarea nu afectează trendul evoluției, ci numai magnitudinea fluctuațiilor. În UE, indicele încrederii din industrie a continuat să se îmbunătățească în luna mai, însă toți ceilalți indicatori sectoriali s-au deteriorat. Consumatorii s-au arătat tot mai îngrijorați de situația economică, însă și-au îmbunătățit aprecierile în privința pieței muncii, notează Comisia.
