.

Un eveniment care trebuia să atragă mediatizarea canalelor mass media nu a trecut neobservat. La o primă lectură ar fi un eveniment pozitiv. Să ne uităm, însă, mai cu atenție. Pe 12 septembrie, ministrul MCTI, Zsolt Nagy, și ministrul delegat pentru Comerț, Iuliu Winkler, au lansat la București, în dezbatere publică, prima strategie de branding sectorial pentru domeniul IT.

IT-ul este peste vin și lemne
'IT-ul este primul sector care a reușit să își contruiască o astfel de strategie, înaintea unor sectoare cum ar fi industria vinului sau cea a prelucrării lemnului', a spus Nagy. Potrivit lui Nagy, strategia de branding urmărește, printre altele, creșterea investițiilor în domeniul IT, promovarea unei noi imagini a pieței IT locale și crearea de noi locuri de muncă în acest sector. 'Practic, vrem să promovăm în rândul investitorilor ideea că societățile românești au depășit etapa de outsourcing și au trecut la un nou nivel, și anume sunt entități ce pot crea valoare adăugată', a spus ministrul MCTI. În plus, strategia de branding vizează identificarea segmentelor nișă ale pieței IT care vor permite firmelor autohtone să concureze de la egal la egal cu companiile din Brazilia, Rusia, India  și China (țările din grupul BRIC). 'Deja s-au conturat două nișe de piață, respectiv industria de automatizări auto și industria pentru securitatea datelor', a spus Nagy. El a adăugat că bugetul alocat strategiei de branding, care va fi pusă în aplicare începând cu anul 2007, se ridică la 90.000 de euro, din care MCTI participă cu 40.000 de euro, iar Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) cu 50.000 de euro. 'La aceste sume se vor adăuga fondurile atrase de la asociațiile profesionale, precum și resurse instituționale', a încheiat Nagy.

Cât s-a lucrat la această strategie?
Iuliu Winkler susține că strategia de branding sectorial pentru IT este rezultatul aplicării Strategiei Naționale de Export (SNE), adoptată în decembrie 2005 de Guvernul României, pentru care reprezentanții sectoarelor public și privat au lucrat pe parcursul unui an de zile.
Conform lui Winkler, dinamica anuală de 22% a exportului de software și servicii și contribuția la competitivitatea altor ramuri exportatoare, în principal cele de înaltă tehnologie, poziționează industria IT între principalele sectoare ce contribuie în 2006 la creșterea dinamicii exportului românesc. 'Brandurile sectoriale subsumează sau întăresc brand-ul de țară. E nevoie, însă, de un parteneriat public privat  pentru realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus în SNE, inclusiv brandurile sectoriale. Industria IT&C e un sector purtător de valoare adăugată deosebită. Este sectorul de mâine', a declarat ministrul MEC. 2006 este primul an în care sumele alocate pentru Programul de promovare a exporturilor au fost consumate integral și a fost necesară suplimentarea acestora. 'Ne dorim ca în 2007 să avem o alocație bugetară de peste 30 milioane RON. În cadrul Consiliului de Export ne-am angajat ca din acest buget să finanțăm toate propunerile de participare la târguri, expoziții, misiuni economice, studii de piață și alte studii sectoriale ce provin din sectorul IT'. Sectorul IT a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare economice din România, cu o creștere medie în ultimii 5 ani de 25%. În domeniul software și servicii, vorbim despre aproximativ 12.000 de companii, productivitatea acestora fiind calculată în cifra de afaceri /persoană angajată la  aproximativ 32.000 EUR / persoană, în 2006. Producția industriei IT din România este destinată în proporție de 90% pentru piața externă, iar în 2006 se estimează că exportul va fi de aproximativ 350 milioane de euro.
Parteneri în realizarea acestui proiect de branding sunt Ministerul Economiei și Comerțului prin Departamentul de Comerț Exterior, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, USAID/CHF și asociațiile de ramură. GTZ Germania se va implica activ pentru promovarea brandului pe piețele țintă. Proiectul strategiei de branding de export 2006-2009 pentru sectorul IT poate fi consultat pe pagina web a MCTI și MEC.

Decât mult și prost, mai bine puțin și fără rost
1. Cine poate concepe cu profesionalism o strategie de marcă? (Întâi se poate crea marca, mai pe urmă putem vorbi de brand, când valorile mărcii sunt recunoscute la nivel internațional)
2. Care sunt dimensiunile strategice ale acestui efort? (Conștientizează cineva că aici trebuie să se implice profesioniști care stăpânesc mecanismele creării unei campanii de imagine pentru o industrie atât de 'virtuală' cum e IT-ul?
3. Cine a avut proasta inspirație de a despărți Comunicațiile de IT în acest efort ce putea fi comun? (Se știe că peste 90% din veniturile IT&C sunt asigurate de C, industria IT fiind în vizibil regres în ultimii 5 ani, nu numai în România)
4. Cui folosește acest efort hei-rupist, cu temele făcute pe genunchi? (În ultimii 7 ani, MCTI nu a reușit să invite nici un jurnalist român la vreo manifestare internațională și nici invers, vreun analist ori observator străin în țara noastră.)
5. De ce nu se face o ofertă publică de selectare a unei agenții de PR care să poată asigura cadrul de comunicare necesar derulării acestei inițiative? (Atât în MCTI, cât și în MEC, dar și la celelalte organizații implicate nu există oameni specializați în imagine și branding).
6. Cum putem convinge pe un străin că Bucureștiul, și nu Budapesta, este capitala României?
7. De ce nu putem munci și cu rost în țara asta, dacă tot trebuie să facem ceva?