În ciuda titlului care ne poate duce cu gândul la sentimente mai bune față de semeni, analiza economică ce urmează nu are decât rolul să pună față în față două mari realități economice. Este vorba despre Europa, cu focalizare pe Estul continentului și ceea ce se petrece acum în Statele Unite, centrul economic care a generat recesiunea economică pe care tocmai o traversăm. Unde este locul României în acest imens puzzle? Cu siguranță numai Domnul Isus poate să știe secretul în acest moment…
FMI a alimentat criza din Europa de Est
Fondul Monetar Internațional (FMI) a alimentat în 2009 criza economică din Europa emergentă, pentru a crea o situație care să determine statele din regiune să ceară ajutorul instituției, susține viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei Mojmir Hampl, citat de Reuters. FMI a interpretat eronat anumite date, deoarece „căuta de lucru" odată cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul băncii centrale de la Praga într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters. „Este ridicol că tocmai FMI a accelerat criza. A fost o încercare clară de a provoca bailout-ul unei întregi regiuni. Înaintea crizei, FMI practic nu avea clienți. Odată cu criza și cu noul management condus de Dominique Strauss-Kahn, actualul director general al FMI, care a vizitat recent Bucureștiul, Fondul și-a găsit de lucru și a obținut mai mulți bani", pretinde Hampl. FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerea băncilor vest-europene pe piețele emergente din Europa Centrală și de Est, însă ignorau realitatea că împrumuturile subsidiarelor grupurilor bancare occidentale erau acoperite în mare parte de depozitele locale. Hampl a reiterat viziunea băncii centrale în conducerea căreia activează afirmând că „nu e nici o grabă" ca Cehia să intre în zona euro, nici din partea autorităților de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare. „Cererea de membri noi în zona euro a căzut în criză. Decizia privind Estonia va arăta calea. Ar putea fi mai complicat decât a fost pentru Slovenia și Slovacia", a afirmat acesta. Oficialul ceh a avertizat însă că adoptarea euro nu reprezintă „un leac universal" pentru statele emergente. „Unii cred că își vor putea trage sufletul odată ce au intrat în zona euro. Această atitudine conduce direct la scenariul grec. Părinții monedei euro credeau că adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arată că opusul acestei afirmații este adevărat", crede Hampl. România, Ungaria, Letonia și Ucraina au încheiat, la sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009, acorduri stand-by cu FMI. Polonia a contractat anul trecut o linie de credit de la Fond. România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituție. La program mai participă UE, BM, BERD și BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituțiile financiare internaționale fiind de 19,95 miliarde euro.
Falimentele din SUA au atins recordul de 158.141, maximul ultimilor 4,5 ani
Numărul persoanelor și firmelor ce au solicitat falimentul în luna martie în Statele Unite a ajuns la 158.141, cel mai ridicat nivel înregistrat de la reforma din 2005 a legislației insolvenței, reflectând lipsa de omogenitate a relansării economiei, dar și efectele întârziate ale recesiunii. Cifra a crescut cu 20% față de 132.005 în luna martie a anului trecut și cu 35% comparativ cu nivelul de 117.240 din februarie 2010, potrivit datelor preliminare rezultate din solicitările de insolvență depuse în instanțele americane în luna martie, conform Mediafax. Numărul falimentelor a depășit astfel cu 19% recordul anterior, de 133.393 de cazuri într-o lună, înregistrat în octombrie 2009, potrivit Reuters. Cea mai recentă reformă a legislației falimentului din Statele Unite, implementată în octombrie 2005, a îngreunat capacitatea consumatorilor de a obține ștergerea datoriilor și a firmelor de a se restructura fără intervenția creditorilor. Experții spun că, în situații de criză economică, falimentele ajung la niveluri ridicate la câteva luni sau chiar la un an după încheierea recesiunii, în principal deoarece persoanele sau firmele aflate în situații dificile consideră solicitarea insolvenței drept o soluție de ultimă instanță. Din totalul falimentelor înregistrate în martie în SUA, 149.979 reprezintă insolvențe pe persoană fizică, restul de 8.162 fiind firme. Anul trecut, 1,47 milioane de persoane și firme din Statele Unite au cerut protecția falimentului, cel mai ridicat nivel după recordul de 2,08 milioane din 2005, potrivit datelor guvernului. Din acest total, falimentele pe persoane fizice au totalizat 1,41 milioane, în urcare cu 32% față de 2008, iar insolvențele firmelor au numărat 61.000, cu 40% mai multe.
Veniturile CEO din SUA au scăzut în 2009 pentru a treia oară în ultimii 20 de ani
Venitul mediu obținut în 2009 de directorii generali a 200 dintre cele mai mari companii americane a scăzut anul trecut pentru a treia oară în ultimii 20 de ani, cu 0,9%, la 6,95 milioane dolari, potrivit unei analize a Hay Group, citată de Wall Street Journal, preluat de Reuters. Studiul Hay Group se referă la veniturile din salarii, bonusuri, remunerații eșalonate pe termen lung și pachete de acțiuni și stock options obținute de directorii generali din activitatea la companiile respective. Astfel, directorii generali ai companiilor americane consemnează cea de-a treia scădere anuală a compensațiilor din 1989 până în prezent. Equilar, firmă din SUA specializată în statistici privind salariile directorilor executivi și membrilor consiliilor de administrație, arăta în luna martie că datele preliminare din rapoartele transmise bursei indică scăderea cu 21,9% a bonusului mediu încasat de directorii generali ai companiilor americane, la 689.000 de dolari în 2009, de la 882.000 de dolari în 2008. Potrivit datelor Reuters, companiile financiare americane, cele din domeniul tehnologiei și cele dependente direct de piața de consum au redus cu mai mult de jumătate bonusurile directorilor generali în 2009, migrând către scalarea compensațiilor financiare în funcție de performanțe.
