Prezent la conferința „Securitatea cibernetică în anul 2012" care a avut loc la București, Dan Nica, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, a subliniat nevoia de a crea campanii susținute de informare adresate utilizatorilor în vedea prevenirii criminalității cibernetice: „Avem nevoie de campanii de informare a utilizatorilor pentru prevenirea criminalității cibernetice". Ministrul a făcut referire la numărul mare de IP-uri suspecte de activitate ilegală pe care CERT-RO le primește zilnic și la două studii europene recent realizate pe teme de securitate cibernetică.
"Pentru prevenire, dincolo de eforturile pe care le fac specialiștii în securitate cibernetică, e nevoie să facem însă și demersuri serioase de informare pentru ca tinerii, angajații, de altfel toți utilizatorii să știe, de exemplu, că e minim obligatoriu să îți schimbi periodic parola de e-mail" a subliniat Dan Nica, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Conform studiului citat, doar unul din cinci români și-a schimbat parola contului de e-mail în ultimele 12 luni și doar unul din patru români și-a schimbat parola contului de pe rețelele de socializare - un mediu fertil pentru atacurile cibernetice. De altfel, Eurobarometrul din 2011 arată că 42% dintre europeni considerau atacurile cibernetice drept amenințarea cu cel mai mare potențial de extindere în următorii ani. Și românii plasau această problemă în topul îngrijorărilor, alături de terorism și catastrofele naturale.
CERT-RO, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică înregistrează zilnic între 50.000 și 100.000 de IP-uri suspecte de activitate ilegală. "Informațiile despre aceste IP-uri provin în mare majoritate de la parteneri străini, ceea ce dovedește încă o dată că, din păcate, nu există încă la nivel național o cultură de securitate suficient de puternică", a atras atenția ministrul Comunicațiilor.
Dan Nica a mai adus în discuție cel mai recent Regulament adoptat de Comisia Europeană privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacții electronice. Regulamentul vine în sprijinul Agendei Digitale și în completarea Directivei 1999/93/EC privind semnătura electronică și are ca scop potențarea interacțiunilor electronice dintre mediul de afaceri, cetățeni și autoritățile publice. În acest sens, ministrul a menționat nevoia de a dezvolta și în România servicii de încredere și conceptul de furnizori de servicii de încredere, care să dea o mai mare credibilitate semnăturii electronice. Dintre subiectele majore la care va trebui să răspundă și țara noastră, conform Regulamentului european, amintim identificarea electronică, ștampila electronică, și autentificarea site-urilor web.
