Forumul Economic de la Davos a fost pentru cinci zile (24 '“ 29 ianuarie) capitala celor mai puternici 2000 de oameni ai planetei, care au căutat soluții la schimbările dramatice ale climei planetei. Ei au concluzionat că țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate de acest fenomen, creat în principal de statele puternic industrializate. 'Noi, care suntem un popor de peste un miliard de oameni, vom avea nevoie de nenumărate produse și servicii ce vor conduce automat la emisii de gaze poluante. Vom avea nevoie de tehnologie, vom avea nevoie de bani', a declarat Sunil Bharti Mittal, președintele companiei indiene de telecomunicații Bharti Enterprises. Printre prioritățile identificate de participanții la Forum se numără punerea la dispoziția Chinei, Rusiei, Indiei, Braziliei și a altor țări sărace, a unor tehnologii mai puțin poluante. La ediția 2007 a Forumului nu a participat nici un reprezentant al României. În anii trecuți, atât fostul președinte al României, Ion Iliescu, cât și premierul Adrian Năstase erau fervenți susținători ai acestui Forum mondial.
Web 2.0 amenință viitorul industriei media
Liderii celor mai importante companii de tehnologie au discutat la Davos și despre transformările majore generate de tehnologiile Web 2.0 în industria media. Ingredientele acestei transformări sunt socializarea prin Internet și tendința de a folosi tot mai mult funcționalitățile 3D. "Tendința este ca oamenii să-și împartă viața cu o audiență cât mai largă posibil", a declarat Chad Hurley, co-fondator al YouTube, dând ca exemplu propria companie. "Dat fiind că noi suntem în acest moment cea mai largă audiență, tot mai mulți oameni aleg să-și facă publice experiențele pe site-ul nostru."
La rândul lor, modalitățile de a măsura succesul online se schimbă. "Vizualizările per pagină devin mai puțin relevante. Locul lor e luat de numărul de conexiuni făcute pe un site", a declarat Caterina Fake, fondatoarea Flickr.
Renunțarea la controlul asupra conținutului web
Liderii companiilor de media cred că fenomenul conținutului generat de utilizatori nu va însemna deloc sfârșitul pentru modelele lor de business. "Conținutul nostru a rămas foarte popular, iar majoritatea vizualizărilor de pe site-urile de socializare sunt pentru conținutul produs profesionist", susține Michael Wolf, președintele MTV Networks, ca răspuns la speculațiile larg împărtășite că modelele de business tradiționale, bazate pe plata conținutului, nu vor supraviețui generalizării schimbului de conținut în rețea între utilizatori. În ciuda declinului veniturilor din publicitate pentru mass-media tradiționale, Shelly Lazarus, președinta agenției Ogilvy & Mather, rămâne optimistă. "Oamenii își petrec 20% din viață pe Internet, dar Internetul primește doar 7% din toată publicitatea. Publicitatea Internet creează pentru companii posibilitatea de a înlocui veniturile pierdute prin oferirea gratuită a conținutului", a spus ea. Steve Chen, co-fondator YouTube, a punctat din sală că "dacă îi pui pe oameni să plătească pentru vizualizarea conținutului, acum pur și simplu ei vor trece la următorul furnizor".
Securitate versus confidențialitate
Viitoarea generație de probleme ale dreptului la confidențialitate a dominat agenda unei sesiuni pe tema nevoii de a proteja datele și viața privată. "Cu noile tehnologii peer-to-peer, preocupările legate de protecția vieții private pe care le-au avut până acum doar celebritățile vor fi o regulă pentru toată lumea pe viitor", a declarat Jonathan Zittrain, profesor ce predă despre guvernarea și reglementarea Internetului la Universitatea din Oxford.
Lois D'Ambrosio, președintele Avaya, a remarcat că, în mare măsură, "responsabilitatea aparține individului", în sensul că oamenii ar trebui să fie mai prudenți înainte de a publica pe Internet informații personale care i-ar putea pune în încurcătură. "E important să ținem cont de avantajele accesului la informație, ca și de riscuri", a adăugat el.
Acest conflict a fost discutat și în contextul nevoii de a limita amenințarea intruziunii statului în viața privată a cetățenilor și, în același timp, de a lupta împotriva terorismului. "Informațiile financiare sunt o parte importantă a luptei împotriva terorii, dar avem nevoie de dreptul de a audita folosirea de către stat a informațiilor pe care i le dăm", a declarat Leonard Schrank, CEO la SWIFT SCRL.
Cine stabilește ce contează?
Economia globală și societățile sunt în mijlocul unei mutații istorice, au căzut de acord liderii de afaceri și politici ai sesiunii plenare de la Davos intitulate "Cine stabilește agenda publică?". "Avem a face cu aspirații noi ale oamenilor exprimate în feluri noi, în forumurile multimedia, iar sistemul politic trebuie să devină mai responsiv", a pretins Gordon Brown, ministrul de finanțe al Marii Britanii. În fiecare secundă apare un nou blog și în fiecare zi un milion de oameni se înregistrează pe Internet, conform lui Brown. "Agenda noastră se formează într-un mod nou. Dar cred că politicienii nu s-au prins încă de acest lucru. Noi operăm pe banda lentă a autostrăzii informaționale", declară el. Gordon Brown a făcut apel la politicieni să poarte dezbateri globale pe teme ca cea a comerțului, schimbările climatice și globalizare pentru a se asigura că cetățenii lumii sunt implicați și pot fi informați. Lloyd C. Blankfein, președinte și CEO Goldman Sach Group, și Rupert Murdoch, președinte și CEO News Corporation, au declarat că impactul tehnologiei se simte și în lumea business-ului. De exemplu, angajații vor tot mai mult să lucreze pentru companii care se implică social, ceea ce a și făcut ca Goldman Sach să devină activă pe probleme particulare. Întrebat dacă mass-media are puterea de a stabili agenda, Murdoch a răspuns NU. "În media, îți place să te remarci prin avansarea propriilor opinii. O organizație de știri bună și puternică poate, prin dezvăluirea faptelor, să ajute la stabilirea agendei publice, dar doar prin feluri limitate", a spus acesta.
O perspectivă din viața reală asupra avatarurilor și a lumii virtuale
Toți am pierdut parțial controlul asupra identității proprii, susține Loic Le Meur, vicepreședintele executiv de la Six Apart, iar vremea când companiile și indivizii își puteau controla imaginea s-a dus. "Din fericire, și ceea ce spui online și influența proprie contează", adaugă el. În aceeași linie, Vivian Balakrishnan, ministrul pentru dezvoltare comunitară, tineret și sport din Singapore, a remarcat că ascensiunea lumilor virtuale va face mai dificil pentru politicieni să mintă, deoarece pentru a obține credibilitate, oamenii ar trebui să "își reflecte adevăratul sine în avatarurile lor".
Dintre dificultățile procesului de virtualizare, Yossi Vardi, președintele International Technologies Ventures, a remarcat că a "comunica și a dezvolta o relație prin proxy nu este un lucru banal. Tehnologiile Internet ne-au dat posibilitatea să facem mari salturi înainte, dar suntem departe de a atinge o "prezență totală" în lumea virtuală".
O nouă abordare a riscurilor globale
Apariția spațiului cibernetic a schimbat culoarea riscului, iar lumea are nevoie de o nouă abordare pentru a-l preveni, au specificat participanții la sesiunea asupra riscurilor globale de la Davos. Internetul conectează lumea permițându-le oamenilor să rămână anonimi, iar aceasta creează o "anonimitate a amenințărilor" În același timp, informația circulă cu viteze uriașe pentru a conecta lumea, în timp ce comunitatea globală se dezintegrează, iar comunitățile mai mici capătă semnificație ca agenți. Coordonarea este esențială pentru a limita riscurile, dat fiind că acestea sunt interdependente ca natură. Avem nevoie de multe parteneriate public-privat, ca și de stimulente fiscale și financiare și inspecții terțe pentru a păstra planeta într-o zonă de securitate și pace.
