Sunt dator astăzi cu o explicație cititorilor și clienților noștri: de ce nu suntem prezenți la deschiderea CeBIT 2010, cel mai mare Congres-Expoziție de IT&C din Europa? Cu câteva săptămâni înainte vă anunțam despre seria de evenimente internaționale de la care veți primi relatări de la fața locului, într-un efort deosebit al revistei noastre de a marca în 2010 prezența tehnologiilor, soluțiilor informatice și inteligenței românești pe diferite meridiane. Din păcate, nu iese întotdeauna după cum îți faci planurile, și nu de fiecare dată totul depinde de noi. Iar când în jocul deciziilor mai apar și factori ministeriabili, atunci chiar că planurile se duc de râpă sau cel mai bine renunți, pentru a nu intra în jocurile de culise ale unor firme ce fac figurație la Hanovra pe banii contribuabililor români, adică a noastră, a tuturor.
CES a fost prea devreme și prea departe
Am încercat să fim prezenți încă din primele zile ale acestui an, între 7-10 ianuarie, la CES (Computer Electronic Show) din Las Vegas, cel mai mare spectacol IT&C din SUA, dar… nu am reușit. Costurile ridicate ale transportului și ale cazării, plus nesusținerea logistică de către nici o companie multinațională de la București cu acționariat american ne-au făcut să ne revizuim așteptările. Am aflat că, până la urmă, unele companii au susținut prezența a doi bloggeri români la CES. Din păcate nu am reușit să citesc nici un fel de material informativ despre ce s-a întâmplat la Las Vegas, unde 143 de țări și-au trimis reprezentanții.
În luna februarie (între 14-18) am fost la Barcelona, unde am reușit ca în cinci zile de Mobile World Congress să asistăm la peste 20 de întâlniri și să producem câteva interviuri foarte interesante despre evoluția reală a industriei de Comunicații internaționale, cu efecte imediate și în România. Încă lucrăm la acest dosar extins, care va apărea în ediția tipărită din această lună. Mai mult, vom iniția foarte curând, la sugestia mai multor jucători din piață, o serie de conferințe „Post-event" la București, după desfășurarea marilor conferințe și expoziții internaționale. Asta pentru a face un transfer de idei valoroase și de Business Know-How dinspre Europa și întreaga lume către România. Sperăm într-o susținere reală la prima ediție din partea mai multor companii care au avut acum la Barcelona o prestanță și o prezență mai mult decât promițătoare: Ericsson, Vodafone, Orange, Telefonica, Oracle, Microsoft, HTC, Samsung, Alvarion și Topex. Acesta este top ten-ul companiilor relevante pentru piața românească care au avut la Barcelona un impact deosebit.
Ce s-a defectat în prezența României la CeBIT?
România bifează în 2010 a noua sa participare la CeBIT, cu un stand național ce include 14 firme. În ciuda eforturilor noastre de documentare, nimeni, în afară de organizatori, nu știe numele acestor firme. Cu toate acestea, standul național e finanțat prin programul de sprijinire a exporturilor al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Cu toate eforturile Valericăi Dragomir, directorul executiv al ANIS, coordonatorul standului României, de a ne convinge să promovăm prin filmare sau postare pe website în timp real prezența românească la Hanovra, companiile din stand nu au dorit să dea curs acestei propuneri. Aceste firme consideră că nu trebuie să preocupe pe nimeni ce fac ele și ce prezintă la CeBIT, chiar dacă merg acolo pe banii statului român.
Aceasta a fost cauza care a determinat și renunțarea noastră de a fi prezenți la un târg unde avocații României nu doresc ca activitatea lor să fie transparentă, să comunice cu media, să se implice în viața socială a industriei. Astfel, în această seară, la ora 18:00, trebuia să iau parte la ceremonia de deschidere a ediției 2010 a CeBIT, într-o companie mai mult decât onorantă. Vorbitorii de înaltă ținută sunt de mare interes pentru orice jurnalist: cancelarul german Dr. Angela Merkel și premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, țara parteneră a CeBIT 2010, Dr. Werner Vogels, Vice President Worldwide Architecture & Chief Technology Officer la Amazon, César Alierta Izuel - CEO, Telefónica S.A. și Nelson Mattos, Vice President, Product Management & Engineering, EMEA la Google. Am renunțat, din păcate pentru cititorii noștri dar și pentru partenerii din Germania, cărora le promisesem prezența noastră la CeBIT. Toate acestea însă nu se pot face împotriva delegaților români de a comunica. Și neputând mediatiza CeBIT 2010 fără a prezenta standul României, am decis în cele din urmă să renunțăm la prezența noastră nedorită de către cele 14 companii românești.
Și asta cu toate că o mare parte a cheltuielilor de participare și prezentare la târg sunt subvenționate de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (reprezentare și protocol de 500 de euro, o cotă de 50% din costurile de cazare pentru câte un reprezentant al firmelor participante, cheltuielile de reclamă și publicitate în limita maximă de 5.000 de euro, precum și 1.500 de euro pentru cheltuieli neprevăzute). O căruță de bani, dacă mă întrebați pe mine, pe seceta aceasta internațională. N-ar fi însă un capăt de lume nici acești bani dacă din această investiție publică industria IT&C autohtonă ar avea ceva de câștigat. Dar de unde? Firmele participante și în anii trecuți la CeBIT se plâng că prezența lor în Germania îi costă câteva mii de euro, pe lângă banii Ministerului Economiei. Păi, nu e asta o dovadă de nesimțire? După ce că statul îți dă o căruță de bani, ca firmă privată, în interesul tău, te mai și plângi că investești bani în propria companie? Nu te obligă nimeni să participi la CeBIT în standul României, dimpotrivă, multe dintre companiile serioase își trimit oamenii pe cont propriu la Hanovra doar ca să studieze piața și să discute potențiale afaceri cu omologii lor din alte țări. Sunt multe de discutat despre participarea României la târgurile internaționale și cât pierdem prin gestionarea defectuoasă a acestor deplasări care se transformă în călătorii de shopping pentru majoritatea delegaților români. Probabil că, odată, când toate cumpărăturile germane vor umple cămările delegaților și ale rudelor acestora, MCSI și Ministerul Economiei vor înțelege că la expozițiile cu nume mare trebuie să ajungă chiar firmele care merită acest lucru, cu câștiguri și pentru industria națională, nu numai pentru ele însele.
În continuare, două ipostaze surprinse astăzi: despre continuarea crizei economice în România, prin ochii companiilor elvețiene active în țara noastră, dar și un emoțional semnal de revenire a economiei SUA. Nu la parametrii de dinainte, însă prevedem zorii unui nou optimism. Să fie într-un ceas bun!
Raport Ambasada Elveției: mediul investițional românesc - între „slab" și „satisfăcător"
Companiile elvețiene apreciază mediul investițional din România între „slab" și „satisfăcător", între principalele bariere menționând birocrația, politicile economice, infrastructura de transport și instabilitatea politică, conform unui recent raport elaborat de Ambasada Elveției la București. Dintr-un total de 21 de investitori elvețieni chestionați de autorii studiului în legătură cu mediul investițional pentru companiile străine din România, 5 au apreciat că situația este „bună", 8 – cred că e „satisfăcătoare", 7 susțin că e „proastă", iar o companie a catalogat-o drept „foarte proastă". Printre avantajele oferite investițiilor străine în România se numără potențialul pieței interne, stabilitatea cursului de schimb valutar și a legislației, precum și personalul calificat. „Estimăm cu prudență că totalul investițiilor elvețiene în România este de minim 1,7 miliarde franci elvețieni sau 1,12 miliarde de euro", a declarat autorul studiului, Simon Geissbühler, consilier în cadrul Ambasadei Elveției, preluat de Mediafax. Peste jumătate din această sumă este acoperită de producătorul de materiale de construcții Holcim, care a investit circa 640 milioane de euro în România. În aceste condiții, Elveția se plasează între primii șase - opt investitori străini în România, potrivit sursei citate. Geissbühler a concluzionat că România are deocamdată, din punctul de vedere al investițiilor, o poziție stabilă și relativ puternică, comparativ cu statele vecine. Ambasadorul Elveției în România, Livio Hürzeler, susține la rândul lui că în 2010 Elveția va lansa primele proiecte din cadrul unei finanțări totale de 120 milioane de euro, reprezentând fonduri nerambursabile, acordată României.
Statele Unite au depășit cea mai grea perioadă a crizei
Miliardarul american Warren Buffett a declarat astăzi că SUA au depășit cea mai grea perioadă a crizei, numită de el în 2009 „un Pearl Harbor economic", însă anticipează o relansare economică lentă, neuniformă, conform Reuters. „Am trecut de Pearl Harbor. Vom câștiga războiul, balanța este ușor înclinată în favoarea noastră", susține Buffett la televiziunea CNBC. Buffett apreciază că afacerile „merg mai greu" în multe industrii, deoarece consumatorii sunt mult mai prudenți în privința cheltuielilor. Acesta a recunoscut că relansarea va fi lentă și pentru grupul său de companii, reunite sub umbrela Berkshire Hathaway (80 de firme) ce vând de la asigurări auto, covoare, înghețată și lenjerie intimă la componente industriale și vopsea. „Sunt unele afaceri care au avut o revenire decentă, însă altele nu dau semne de îmbunătățire. Acum merge mai bine, însă foarte, foarte încet", spune Buffett.
