Un prim calcul, în ecuație politică, i-a sugerat premierul Năstase că dizolvarea Delegației Permanente a PSD și trecerea pe linie moartă a baronilor locali cu imaginea erodată va aduce procente și simpatie la partid. Conform celui de-al doilea calcul, noul organ înființat ad-hoc, Biroul Executiv Central (BEC) va reprezenta o nouă față a PSD, mai imaculată, mai credibilă. Și
s-au promovat oameni noi, în realitatea vechi '“ cum este și fostul ministruNica, personaje cu imaginea neafectată încă de derapajele politice inerente guvernării.
Mai rămâne să vedem cum o să se potrivească socoteala de acasă cu cea din târgurile țării.
Rocadă de formă și de imagine
Schimbarea de la MCTI, adică rocada Adriana Țicău în locul lui Dan Nica, cooptat în BEC-ul PSD, nu a produs practic un ecou vizibil nici în lumea politică și nici în lumea tehnologiilor. MCTI este perceput ca un organ eminamente tehnologic, mass media neavând tabloul realizărilor sau al eșecurilor domeniului. Puțini dintre jurnaliști înțeleg cum e cu tehnologiile digitale, la ultima conferință de presă a ministrului Nica cineva chiar întrebând cu candoare 'ce înseamnă 3G-ul ăsta'?
La câteva zile, nici prima conferință a tinerei ministrese nu a fost deloc un eveniment reușit, acesta durând cca 15 minute, iar presa nesesizând că MCTI are chiar un nou ministru. În esență, o știe toată lumea și a recunoscut-o chiar el, tot Dan Nica va trage hățurile, în continuare, la MCTI. Schimbarea de vară e bună numai pentru spălarea imaginii de partid, crede PSD!
Analiza mandatului ministrului demisionar Nica de la MCTI cuprinde toate industriile IT&C, folosindu-ne de cifrele MCTI.
Este evident vorba despre o evoluție IT&C pozitivă a României, în contextul țărilor din zonă, cu toate că economia noastră nu are, nici pe departe, ratele de creștere ale vecinilor de la Vest. În cel mai recent Index 1000 global publicat de celebra revista BusinessWeek, România nu figurează cu nici un nume printre cele 1000 de companii ale Noii Economii. De bine, de rău, Cehia, Polonia și Ungaria sunt prezente lapidar în index, Statele Unite dețin circa jumătate din acest top, urmate de Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania și Franța. China este și ea pe drumul cel bun al economiei, chiar dacă rămâne comunistă.
Conform ultimei analize Gartner privind cheltuielile globale în IT&C, se vede că din 2002 și până în 2006, acestea cresc an de an. Comunicațiile, însă, depășesc anual totalul investițiilor din industriile IT. În România, la nivelul anului 2003, cuantumul veniturilor din Comunicații era de trei ori mai mare decât cel din IT. Avem aici un semn de maturizare a pieței, dar și de o anume saturație în direcția acumulării de echipamente IT. Este cert că tendința este de a se utiliza IT-ul în diverse soluții care să și producă valoare adăugată. Comunicațiile rămân, însă, soluția perfectă pentru venituri mari în România.
Fenomenul liberalizării comunicațiilor
Finalizarea cadrului de reglementare necesar funcționării pieței liberalizate în 2002 a făcut ca România să devină primul stat european cu legislația armonizată cu Directivele CE din 2002. Consecințele procesului de dereglementare și apoi de liberalizare sunt că 2219 companii au depus notificări pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice.
În numai câteva luni au apărut aprox. 30 de oferte pentru convorbiri internaționale, ce a dus la o scădere a prețurilor cu până la 60%. În fine, după cinci luni, s-au lansat pe piață primii competitori direcți pentru telefonie fixă (Atlas Telecom '“ la Oradea, cu un proiect național, apoi Astral Telecom, PCNet, RDS dar și alte companii cu acoperire regională).
Infrastructura IT&C
Conform cifrelor MCTI, o creștere spectaculoasă s-a înregistrat în rândul utilizatorilor de Internet în 2004, ce sunt de trei ori mai mulți decât în 2000 (20% în 2004 '“ practic azi 1 din 5 cetățeni utilizează Internetul, față de numai 2% în 1998 '“ adică doar unul din 50). La 30 iunie 2004 se înregistrau în România peste 8 milioane de utilizatori la telefonia mobilă (comparativ cu 2,8 de milioane în 2000). Creșterea efectivă a fost de 3 ori față de anul 2000, pe fondul unei investiții masive a operatorilor mobili în cea mai dinamică industrie din România.
Această realitate ne profilează o Românie ce a trecut de la etapa de construire a infrastructurii hardware IT la o nouă etapă a soluțiilor și aplicațiilor ce produc valoare adăugată. Se face, insular, saltul de la economia bazată pe obiecte la cea susținută de cunoaștere și informații. Cu toate acestea, un studiu Jupiter Research din martie 2004 indică, fără dubii, că România va fi codașa Europei, până în 2008, ca rată de folosire a Internetului la nivel guvernamental (guvernare electronică), la nivelul utilizatorilor finali și la folosirea Internetului în mediul de afaceri.
Starea Romtelecom în 2004
În privința fostului operator monopolist Romtelecom, avem azi 4.471.128 abonați (comparativ cu 3,9 milioane în 2001). La această cifră se adaugă și cele câteva mii de abonați la noii operatori, care nu pot fi contabilizați cu precizie în acest moment.
În direcția telefoniei fixe, pe plan mondial însă se înregistrează o involuție anuală, clienții operatorilor de telefonie fixă migrând către companiile de telefonie mobilă. Operatorii mobili, mult mai dinamici, reușesc să se orienteze mai ușor pe piață, având costuri și implicit oferte mai mici.
Numărul abonaților CATV din România se ridică la 3,75 milioane, în creștere cu 1 milion față de 2000, țara noastră ocupând locul 18 în lume, în 2003 și locul 5 în regiune. Din păcate, CATV este o industrie inconsistentă și nu a creat nici un model de succes în lume.
Nici numărul de computere nu poate fi un indicator de neglijat, în 2004 România având de 3 ori mai multe computere decât în 2000, adică peste 2 milioane de unități.
Susținerea industriei IT&C
Cadrul legislativ pentru promovarea reală a afacerilor a condus la adoptarea actelor normative ce reglementează: semnătura electronică; comerțul electronic; achizițiile publice prin licitații electronice; încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale, prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor; cadrul general de reglementare a comunicațiilor; serviciul universal, Sistemului național unic pentru apeluri de urgență; măsuri privind importul sau comercializarea telefoanelor mobile și Securitatea și combaterea criminalității informatice.
A rămas nerezolvată pe agenda MCTI reglementarea securității informatice. Tot MCTI a validat și 31 de instrumente de plată cu acces la distanță, ce întăresc e-banking, promovând plățile electronice.
Plecarea ministrului Nica din funcție, marți - 13 iulie 2004, coincide cu semnarea Ordinului privind inițierea procedurii de acordare a licențelor 3G în România. Chiar dacă pare acum un lux pentru țara noastră, 3G este următorul pas pe care trebuie să-l facem pentru deschiderea și interconectarea serviciilor românești cu cele internaționale.
În loc de concluzie
Problema centrală în provocarea viitorului rămâne dezvoltare Conținutului Relevant și a Aplicațiilor de întreprindere, ce aduc valoare adăugată serviciilor telecom corporate. Aici avem mult de lucrat, pentru că industriile românești de IT&C suferă de o lipsă acută de viziune și de idei novatoare în această direcție.
Cu o singură excepție notabilă: comunicațiile mobile, care sunt conectate la cele mai înalte tehnologii și strategii internaționale. Decalajul evident dintre IT și Comunicații poate să provoace inerțiile seniorilor (ca vârstă) industriei, învechiți în rele și să-i aducă la sentimente mai bune. Adică, mai profesionale. Și astfel, înțelegând că sunt depășiți moral dar și real, să încerce construirea unor echipe cu tineri, care să pună bazele Noii Economii. Că de vechea, ne-am tot săturat...
