Lanțul de fraude contabile descoperite în Statele Unite, pe rând la corporațiile Merrill Lynch (domeniul bancar), Enron (domeniul energetic), Andersen (audit financiar), WorldCom, Xerox, Adelphia, ImClone și Global Crossing (IT și Comunicații) au făcut să scadă vertiginos cotele companiilor Noii Economii la bursele mondiale. 'Șocul fraudei WorldCom face obiectul unei anchete minuțioase', a declarat președintele american, George W. Bush. 'Vom lansa o anchetă exhaustivă și vom stabili responsabilitățile persoanelor care i-au indus în eroare nu numai pe acționari, ci și pe angajații firmei. Când descoperim practici condamnabile, ca aceasta dezvăluită azi, îi urmărim pe cei vinovați. Sunt foarte preocupat de unele practici contabile din Statele Unite', a mai spus Bush, la încheierea unei întrevederi cu premierul britanic, Tony Blair, înaintea începerii summitului canadian G8, de la sfârșitul lunii iunie. WorldCom este una dintre cele mai mari companii americane de telecomunicații, care valorează un miliard de USD, însă are o gaură în contabilitate de 3,85 de miliarde USD (în anul 2001 și primul trimestru al anului 2002). Faptul că o firmă de audit ca Andersen (fost auditor extern al WorldCom pentru anul 2001 și care a revizuit documentele contabile pentru primele trei luni din 2002) a dezolat așteptările americanilor nu ar fi atât de grav, pe cât de negativ este semnalul dat investitorilor din domeniul telecom. Șocul financiar a dus brusc și la scăderea dolarului american sub greutatea și aprecierea euro. Astfel, pe piața interbancară din București, din cauza creșterii euro, raportul de schimb leu/euro a atins cel mai mare nivel de până acum, ajungând la 33.056 lei. Drept consecință, cursul leu/USD a scăzut până la 33.387 lei, cu toate că BNR a cumpărat USD pentru a evita o depreciere și mai drastică a monedei naționale. Într-o scurtă concluzie, WorldCom este una dintre cele mai mari fraude din istoria corporatistă americană. Vom reveni în ediția viitoare a revistei cu un dosar complet al acestei fraude de proporții.
ICANN face involuntar servicii de imagine Guvernului Năstase
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) a organizat, în perioada 24-28 iunie, conferința anuală a Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), compania internațională responsabilă pentru alocarea de domenii Internet. Este pentru prima oară când corporația își desfășoară ședința anuală într-o țară din Europa Centrală și de Est. Singurele conferințe europene au fost desfășurate, până în prezent, la Berlin și Stockholm. La eveniment au participat circa 500 de specialiști Internet din toată lumea. Alegerea României ca țară organizatoare se datorează evoluției numărului de înregistrări de domenii Internet cu extensia '.ro'. V-am citat din comunicatul difuzat de MCTI, în avanpremiera Congresului ICANN, cea mai cunoscută autoritate mondială Internet alături de Internet Society. La acest regal al 'guvernului globalizant' al celei mai mari rețele de rețele de pe Pământ au venit și câțiva dintre părinții 'la propriu' ai Internet. Personalitățile remarcabile, fără nici o exagerare, prezente la București au fost Vinton Cerf, președintele Consiliului Director ICANN și Stuart Lynn - CEO ICANN, alături de Lynn St.Amour, CEO la Internet Society.
În ciuda acestui real eveniment, care putea fi mediatizat cum nu se poate mai potrivit, MCTI, ICI și RNC au ratat ocazia unei prezentări profesioniste în mass-media. De la lipsa unui secretariat al Congresului ICANN, care să poată informa presa despre mersul evenimentelor, la lipsa adevăraților profesioniști autohtoni (membrii ICANN și Internet Society) în cadrul dezbaterilor profesionale, totul a demonstrat că organizatorii români nu au prea știut cu ce se mănâncă subiectul. Înarmat cu câteva cărți de vizită în mână, am pornit la căutarea personalităților pe care le-am și intervievat, abia peste două zile, cu ajutorul unei agenții de PR și a unei americance amabile. Toate aceste materiale vă vor fi prezentate în ediția următoare a revistei, când vom rezerva acestui subiect un spațiu pe măsură.
Ceea ce nu aveau de unde să știe autoritățile ICANN și Internet Society era dorința imensă de promovare a imaginii guvernanților noștri, prin intermediul oricărei activități internaționale. Acest adevăr i-a uimit pe seniorii Internetului, însă precizările noastre au fost de bun augur. ICANN a ajuns la concluzia că în România trebuie să colaboreze mai bine cu societate civilă (ANISP și Internet Society România), decât cu mecanismele puterii (ICI și RNC). În acest sens, ca președinte al Internet Society România vom proceda la o monitorizare permanentă a activității Internet și Comunicațiilor din România, rapoartele lunare fiind expediate ICANN și Internet Society.
Pentru intrarea în competiția reală și profesionistă din România, trebuie ca organizațiile societății civile, împreună cu companiile din domeniu să procedeze la o presiune mai evidentă asupra instituțiilor oficiale ale statului, având ajutorul necondiționat al ICANN și Internet Society.
Și acest lucru este neapărat necesar, numai și pentru a nu se mai întâmpla erori grave de informare, de genul celei făcute de domnul ministru Nica, la conferința de presă ICANN din 25 iunie. Domnia sa a declarat că 'Numărul românilor care au acces la Internet a ajuns la nivelul de aproximativ 2,5 milioane de persoane. Menționez că acest număr ia în considerare toate modalitățile disponibile, în prezent, în România, pentru a accesa Internetul: de acasă, de la serviciu sau de la Internet Café. În legătură cu numărul de computere, ultimele studii arată că nivelul acestora a ajuns în România la 1,2 milioane de computere', a adăugat ministrul.
Sunt convins că primul semn al bunei intenții și apoi al profesionalismului este comandarea unui studiu la nivel național, care să fie executat de către Institutul Național de Statistică, prin care să știm cum stăm cu România pe Internet. Altfel, în fața marilor profesori ai Internetului mondial părem niște studenți care se prezintă la examen cu intenția evidentă de a trage subiecte 'la plesneală'.
