Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației a organizat, în cadrul CERF 2006, dezbaterea cu tema 'Unde fugim de unde?', care și-a propus să adune specialiști în domeniu pentru a răspunde temerilor legate de posibilele efecte ale radiațiilor electromagnetice (EMF) asupra sănătății umane. EMF sunt mai mult decât un simplu moft, sau o teamă colectivă, IGCTI având curajul de a aduce acest subiect delicat în centrul atenției publice românești.
Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) a avut curajul să abordeze la CERF 2006, pe 5 mai, imediat după ediția de succes a 'Zilei Comunicațiilor', problematica câmpurilor electromagnetice (EMF) generate de telefoanele mobile și de stațiile de bază.
Prezentată tot mai agresiv în mass media comercială de la noi, temerea de EMF, nejustificată științific, a dus zilele trecute la declarații belicoase din partea Asociației pentru Protecția Consumatorului, care pretinde că pregătește chiar un proiect de lege pentru interzicerea amplasării pe blocuri a antenelor de comunicații mobile ale operatorilor. Pe lângă ridicolul solicitării, unice în Europa și în lume, românii neinformați văd amenințări la adresa lor, acolo unde nimeni nu sesizează pericole reale.
Pornind de la masa rotundă organizată de IGCTI și încurajați de succesul primei ediții a suplimentului nostru, am decis continuarea documentării în direcția conștientizării utilității comunicațiilor mobile. Chiar dacă la această dezbatere s-au avansat cele mai provocatoare întrebări pentru operatorii mobili, producătorii de antene și specialiștii din sală, concluzia tuturor, după circa 3 ore de discuții a fost unanimă: nu există în prezent motive de a ne teme de efectele câmpurilor electro-magnetice asupra sănătății umane. Toate studiile la nivel internațional nu au putut evidenția o legătură, până în prezent, între testele efectuate pe animale sau oameni și unele boli, ale căror geneză nu este controlată de oamenii de știință.
Așadar, apariția cancerului, durerile de cap și tot felul de tulburări neurologice sau de comportament, de care au fost acuzate comunicațiile mobile, în ultimii ani de către mai multe grupuri de adversari declarați ai industriei, nu pot fi probate științific.
Asta spune și Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Comisia Europeană, Agenția Europeană a Mediului și Organizația Europeană pentru Prevenirea Cancerului. Mai mult, tot felul de organizații independente formate din experți ai domeniului telecom întorc pe toate fețele acest mare semn de întrebare: sunt oare, cu adevărat, câmpurile EMF generate de terminalele mobile și de stațiile de bază dăunătoare sănătății noastre?
Ca ipoteză de discuție și temă de scris pentru ziariști, întrebarea aduce multă cerneală și câștiguri publicațiilor de scandal, care vor să ne facă zilnic să ne temem chiar și de umbra noastră.
Este însă evident că și atunci când au apărut roata, automobilul, avionul, radioul, telegraful, telefonul fix, faxul, computerul, naveta cosmică și satelitul, o serie de sceptici au văzut în aceste invenții ale tehnologiei încă un pas al omului către 'sfârșitul lumii'.
Astăzi, însă, pentru prima oară în istoria umanității, cunoștințele și informațiile devin la fel de prețioase ca și aurul sau diamantele. Petrolul, dar și informațiile la bursă sunt tot atât de valoroase pentru oamenii de afaceri. Vorbim, tot mai des, de 'digital divide', decât de 'divide et impera'. Decalajul tehnologic dintre națiuni este un factor de departajare a puterilor politice și economice ale noii lumi vechi.
Rămâne să vedem, în plan mental și al civilizației, încotro ne ducem, cu tot cu mașinăriile noastre?
