.

Mai înainte de a fi doar o amplă dezbatere științifică, impactul terminalelor mobile asupra sănătății umane se dovedește a fi o problemă de comunicare între grupuri sociale, industrie și stat.

Un studiu sociologic realizat de Centrul de Sociologia Organizațiilor (CSO) din Franța pe baza unui contract de cercetare încheiat cu operatorii de telefonie pe tema 'controversei și acțiunilor din jurul antenelor de telefonie mobile' analizează contextele diferite în care acționează jucătorii vizați de dezvoltarea telefoniei mobile - producători, organizații internaționale (inclusiv Organizația mondială a Sănătății), organismele naționale de reglementare, operatorii și modul lor de abordare a instalărilor și locuitorii din preajma stațiilor de bază.
 Studiul CSO identifică două atitudini opuse față de tema emisiilor electromagnetice (EMF): pe de o parte, autoritățile publice și operatorii tind să considere că riscul cauzat de telefoanele mobile este foarte redus și că cel cauzat de antene este zero; de cealaltă parte, o varietate de grupuri de interese, susținute de experții opozanți, tind să considere că mobilele și antenele lor sunt un pericol la adresa sănătății. Cele două tabere au adoptat strategii paralele, ajungând până la a se copia unele pe altele, pentru a se face înțelese.
Astfel, studiul încearcă să răspundă la întrebările 'de ce reacția la instalarea antenelor a venit atât de târziu, de ce a fost atât de virulentă această reacție și de ce atenția s-a îndreptat numai asupra antenelor când îndoielile se leagă, totuși, de terminalele mobile'?
Bazându-se pe cercetările întreprinse, CSO a avansat câteva argumente:
- Înainte de toate, mișcarea de opoziție la instalarea antenelor este o reacție la invazia în spațiile teritoriale în care trăiește populația. Incapacitatea autorităților publice sau a industriei de a înțelege această intruziune '“ o antenă fiind ceva benign și familiar pentru ei '“ creează sentimentul lipsei de recunoaștere și al desconsiderării. Ca urmare, mișcarea de opoziție a căpătat o autonomie din ce în ce mai mare și 'rămâne echivalent cu existența unor întrebări ce nu și-au găsit răspuns', spun autorii studiului. În acest context, virulența și ostilitatea devin combustibilul dinamismului acestei mișcări: 'este inacceptabil să vezi că locul în care trăiesc oamenii, ca și sănătatea lor, depind de jucători ce apar drept iresponsabili'.
- În privința dificultăților avute de autoritățile publice de a răspunde acestor probleme sociale aflate într-un stadiu deja prea avansat, acestea vin din faptul că mișcarea de opoziție este descentralizată, prolifică în formele ei de manifestare și în continuă schimbare, depășind astfel structurile mai greoaie, ierarhizate, ale statului. Pe scurt, tulburarea produsă în teritoriile locale combinată cu incapacitatea celor responsabili cu reglementarea spațiului public de a accepta discuții sunt factorii aflați la baza acestei mișcări sociale, iar nu direct efectele, reale sau potențiale, ale undelor emise de terminale sau antene. Mișcarea este, practic, independentă de telefonia propriu-zisă, obiectivele sale vizând 'spațiul vital'. Această deficiență va persista atâta timp cât nu va fi demarat un proces de consultare.
 În acest context, asociațiile comunităților locale oferă un mijloc, ca și regulile, de a pune capăt acestei confruntări. Înmulțirea lor reflectă un grad crescut de conștientizare a necesității acțiunii politice. Autorii studiului mai insistă că, în absența unui context care să permită un proces de informare și educare bazat pe date obiective, nu va fi posibilă depășirea unei situații în care predomină percepțiile și nici atingerea unui stadiu în care eforturile cognitive și politice permit chiar și celor neinițiați să evalueze riscul.
Aceasta, deoarece percepțiile necalificate sunt cu atât mai puternice, cu cât singurele ce acționează sunt mecanismele de incertitudine și nemulțumire la lipsa unor răspunsuri și ele sunt reproduse de fiecare dată când o mișcare activistă duce la îndepărtarea unei antene. O acțiune concretă ce contracarează dominația percepțiilor este una care permite actorilor implicați să 'simtă că identitatea lor '˜electivă'™ este recunoscută', concluzionează autorii studiului.