Articolul din această pagină aparține unui cititor fidel al revistei noastre, dar totodată și unui tânăr utilizator al comunicațiilor mobile din România (universitar cu studiile absolvite în Italia și Grecia). Sinceritatea, documentarea, dar și adevărul spuselor sale ne-au convins să-i acordăm un spațiu în revistă (și nu la rubrica 'Poșta electronică'). Îi încurajăm pe toți cei care au reacții la realitatea românească a industriilor Comunicații, Media și Internet să ne scrie și să-și exprime opiniile, criticile sau laudele (dacă mai există!?). Titlul și subtitlurile ne aparțin. Realitatea descrisă de autor, aparține, din păcate, operatorilor de comunicații mobile din România și anemicei societăți civile, care a rămas de poveste ('dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti').
Florentin SCARLAT
Recenta scumpire a mesajelor text (SMS) trimise în afara țării m-a uimit prin rapiditatea cu care s-a produs și pentru că era ceva la care nu mă așteptam. Până de curând am folosit serviciile unor rețele GSM din străinătate, respectiv Telestet și Cosmote din Grecia și Omnitel Vodafone, din Italia. Trebuie să mărturisesc că mesajele trimise de pe astfel de rețele nu suportă nici un fel de diferență pecuniară indiferent de destinația acestora.
Prevederile europene susțin utilizatorul, nu operatorul
Ca să îmi dau seama mai bine de ce doi dintre ce mai importanți operatori de telefonie mobilă din România au scumpit (la o distanță de o săptămână) SMS-urile cu destinație internațională, am început să consult documentele Grupului Internațional al Utilizatorilor de Servicii de Telecomunicații (INTUG International Telecommunications Users Group). Acestea menționează că în ultimii doi ani, mesajele text trimise în afara țării (este vorba de țările membre ale Uniunii Europene) s-au scumpit de cele mai multe ori, în condițiile în care o parte din operatori ofereau inițial posibilitatea de a trimite mesaje text în mod gratuit (un fel de bonus oferit utilizatorului). Conform aceluiași studiu INTUG, prețurile pentru SMS nu sunt stabilite în funcție de costurile operatorului ci, pur și simplu, de dorința acestuia de a-și mări veniturile. În consecință, INTUG îndeamnă autoritățile naționale de reglementare și control în domeniul telecom să examineze atent felul în care operatorii de telecomunicații mobile taxează trimiterea mesajelor text.
În România, o astfel de autoritate în domeniul telecomunicațiilor nu există încă, însă aceasta va fi prezentă în scurt timp (se va înființa în luna septembrie - dacă dăm crezare declarațiilor făcute de ministrul MCTI - Dan Nica). Unul dintre rolurile principale ale acestei autorități va fi și acela de a efectua controale asupra operatorilor de telefonie fixă și mobilă.
O simplă comparație între operatorii din România și cei din Grecia arată că, în acest moment, un mesaj text trimis în afara Greciei de pe rețeaua Cosmote (mă refer la serviciile oferite de abonamente și nu de cele oferite de cartelele preplătite), costă mai puțin decât un mesaj similar originat în rețeaua Connex sau Orange. Este atunci interesant de văzut de ce un astfel de operator nu face nici un fel de diferențiere între mesajele cu destinație națională (trimise în Grecia) și cele cu destinație internațională.
Un alt exemplu interesant este acela al operatorului german Deutsche Telekom, care în luna ianuarie a anului 2002 a anunțat o scumpire a tarifului pentru mesajele text trimise de la EUR 0,08 la EUR 0,19. De data aceasta este vorba de SMS originate în rețeaua operatorului, prețul nefiind nicicum influențat de destinația mesajelor. O astfel de decizie a operatorului a fost imediat întâmpinată cu o serie de proteste din partea politicienilor și a asociațiilor de consumatori, care au criticat aspru decizia operatorului. Mai mult, decizia avea să afecteze în mod direct buzunarele adolescenților, care au fost atrași inițial de operator printr-o campanie publicitară agresivă care evidenția prețurile mici oferite. Cred că se poate face, aici, o paralelă cu întreruperea serviciului Connex Kamard Week End de la noi. Valul de proteste din Germania a determinat, în cele din urmă, operatorul să renunțe la decizia de a mări prețul pentru SMS.
Potrivit explicațiilor date de reprezentanții Connex și Orange, scumpirea s-ar fi produs din cauza unei renegocieri a acordurilor de roaming cu operatorii din străinătate care au impus, mai nou, o taxă pentru SMS Termination (pentru fiecare mesaj text trimis din altă rețea și care are ca destinație un număr din rețeaua operatorului străin). Mă întreb și eu acum: este oare posibil ca absolut toți operatorii cu care Connex și Orange au încheiate acorduri de roaming să fi renegociat aceste acorduri sau este vorba numai de o mică parte dintre aceștia? Sincer, îmi pare mai credibilă a doua opțiune, deoarece renegocierea concomitentă a acordurilor de roaming cu sute de operatori este puțin posibilă (și credibilă). Evident este, însă, că operatorii din România, asemeni celor din Europa de Vest, vor fi găsit astfel o modalitate de a-și rotunji veniturile.
Înțelegerile tacite
se fac împotriva utilizatorilor
Într-un document de lucru al Comisiei Europene (făcut public la Bruxelles la sfârșitul anului 2000) se analizează tarifele operatorilor de telefonie mobilă în roaming. Acolo se menționează că pe mai multe piețe naționale operatorii practică prețuri aproape identice pentru serviciile de roaming. Acest fapt denotă, potrivit documentului Comisiei Europene, o înțelegere tacită între operatori. Este oare posibil să fie vorba și acum de un astfel de comportament vizând scumpirea mesajelor text originate în rețelele Connex și Orange, cu destinație internațională? Nu este deloc greu de observat că Orange a scumpit mesajele text la distanță de o săptămână față de Connex, iar scumpirea a fost absolut identică cu cea a operatorului concurent (de la USD 0,07 la USD 0,15 '“ adică dublu și ceva).
Recenta creștere a tarifelor SMS nu a produs nici cea mai mică reacție din partea autorităților (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor). Pot numai să sper că, începând cu luna septembrie a acestui an, utilizatorul român al serviciilor de telefonie mobilă va găsi în noua autoritate de reglementare și control în domeniul telecom o instituție care să îi apere interesele. Este straniu că în România, țară care aspiră să devină membru al Uniunii Europene, astfel de decizii care ne afectează buzunarele să nu determine nici un fel de protest?
Într-adevăr, aici nu este vorba de scumpirea pâinii, însă lovește în același buzunar, nelăsând utilizatorului nici cea mai mică posibilitate de a influența cumva decizia operatorului. În fond, este bine să ne amintitm că agenții economici ce oferă bunuri sau servicii rezistă pe piață atâta vreme cât au clienți, dispariția cererii ducându-i direct la faliment. Chiar dacă operatorii de telefonie mobilă din România știu bine acest adevăr, nu putem spune acum același lucru și despre utilizatorii finali.
Eu, personal, trimit un număr impresionant de SMS-uri în străinătate și o astfel de decizie mă afectează direct, motiv pentru care am și schimbat operatorul, renunțând la contractul încheiat cu Mobifon și semnând un altul, cu Orange. Din păcate, am fost informat - la numai o săptămână după ce am schimbat operatorul - că tarifele SMS vor fi identice cu cele de la Mobifon. Realizez că, și de această dată, tot eu '“ consumatorul - am de pierdut și că nu există instituții ale statului care să mă poată ajuta (de altfel, sunt total dezamăgit de activitatea ANPC).
Nu îmi rămâne altceva decât să sper că atunci când România va deveni membră a Uniunii Europene (probabil în intervalul 2008-2010) lucrurile se vor schimba. Poate chiar și numai pentru faptul că atunci va exista o Comisie Europeană, fie ea birocratică, însă care de cele mai multe ori își face treaba cum trebuie.
