Nu e deloc de joacă! Toate cifrele indică crudul adevăr că România este pe lista neagră a economiilor care se scufundă din cauza propriei ineficiențe, mai degrabă, decât flancată de efectele crizei internaționale. Dacă la acest climat mai adăugăm și o clasă politică la putere coruptă, de la vârf până în ultima comună, tabloul de bord al țării nu ne lasă nici o umbră de optimism. Astăzi vedem cum situația economică din partea noastră de lume afectează planurile de dezvoltare ale unui mare grup telecom regional, cum este OTE. În opinia analiștilor de la Bloomberg, situația OTE care dorește contractarea unui împrumut de la colegii de acționariat din Deutsche Telekom, este similară în plan economic și politic cu cea a Greciei care a cerut în luna mai ajutorul Germaniei pentru a scăpa de faliment.
Ungaria e într-o „situație delicată", Guvernul respingând măsuri de austeritate
Ungaria este într-o „situație delicată", iar guvernul trebuie să accelereze consolidarea finanțelor publice, susține președintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, la finalul întrevederii de la Bruxelles cu premierul ungar Viktor Orban, conform relatării Bloomberg, preluate de Mediafax. Șeful guvernului ungar s-a întâlnit cu președintele CE pentru a obține acordul Uniunii Europene (UE) în privința unui deficit bugetar peste limita convenită pentru 2010. Ungaria, prima țară din UE care a primit un pachet de asistență financiară din cauza crizei, „este într-o situație foarte delicată", a declarat Barroso în timpul unei conferințe comune cu Orban, oficialul comunitar respingând aserțiunea premierului ungar că avansul economic reprezintă o prioritate asupra consolidării finanțelor. „Mesajul nostru pentru Ungaria și alte state este că ar trebui să accelereze consolidarea fiscală și nu să o relaxeze. Nu ar trebui să opunem consolidarea fiscală creșterii. Fără disciplină fiscală nu vom înregistra creștere economică", a subliniat Barroso. Cabinetul premierului Orban a respins necesitatea unor noi măsuri de austeritate, iar ministrul Economiei și Finanțelor, Gyorgy Matolcsy, a afirmat că accelerarea avansul economiei are prioritate față de consolidarea finanțelor.
Premierul Orban, care a catalogat deficitul bugetar de 3,8% asumat de Ungaria pentru 2010 ca nesustenabil, a declarat astăzi că este hotărât să reducă deficitul bugetar. Șeful cancelariei premierului, Mihaly Varga, a afirmat că deficitul bugetar al țării ar putea ajunge la 7,5% din PIB. „Comentariile legate de Grecia au speriat piețele. Dacă guvernul crește deficitul bugetar la 7-8% din PIB în acest an, fără perspective de îmbunătățire în 2011, ar putea exista retrageri masive de pe piața obligațiunilor iar presiunea asupra forintului ar putea crește", susține Manik Narain, analist la divizia din Londra a grupului financiar UBS.
VP Fidesz: Ungaria are șanse mici de a evita soarta Greciei
Economia Ungariei este într-o situație mai gravă decât se aștepta noul guvern, format de partidul Fidesz, iar țara are „șanse foarte mici" de a evita soarta Greciei, a afirmat vicepreședintele formațiunii politice, Lajos Kósa, citat de cotidianul local Portfolio. În această situație, guvernul va fi nevoit să pregătească un plan de măsuri pe termen scurt, de până la doi ani, a afirmat într-o conferință Kósa, care ocupă și funcția de primar al orașului Debrecen. Partidul de centru-dreapta Fidesz a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria, obținând o majoritate de două treimi în legislativ și puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost condusă în precedenții opt ani de Partidul Socialist. Fidesz a repetat în ultimele luni că bugetul pentru 2010 este construit pe fundamente false, iar deficitul bugetar de 3,8% stabilit cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană nu este realist.
„Se pare că scopul nostru actual este să nu intrăm în incapacitate de plată; există o șansă mică de a evita soarta Greciei, deoarece situația este mult mai gravă decât credeam", a declarat Kósa în timpul unei conferințe pe tema dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii organizate de cotidianul Napi Gazdaság. Există un anumit sector administrativ în care nu există fonduri pentru plata salariilor în luna iunie, a adăugat el. Fidesz va avea toate informațiile necesare pentru a lua o decizie la finalul săptămânii sau la începutul săptămânii următoare, a spus oficialul. „Acum că se scufundă corabia trebuie să luăm măsuri imediate cu orice preț. Nu putem implementa măsuri anticriză generale, politicile economice trebuie să se bazeze pe fundamente în întregime noi", consideră el. În viziunea acestuia, situația de urgență ar putea forța guvernul „să suspende provizoriu anumite prevederi economice constituționale". În primul rând guvernul trebuie să pregătească un program economic pentru maxim doi ani, care ar putea fi urmat de unul pe termen lung. „Întreaga politică economică trebuie reevaluată: sistemul trebuie revizuit până la bază, inclusiv achizițiile publice și structura autorităților locale", a previzionat Kósa.
Ungaria a mers împotriva „cursului normal", a afirmat el, adăugând că au avut succes în administrarea crizei tocmai acele state care au respins cerințele Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional. „Exemplul Greciei ne arată că Ungaria nu va fi lăsată să se prăbușească, așa că nota de plată a acestor măsuri va fi susținută de Europa. Acestea sunt timpuri diferite", a concluzionat el. Fidesz se așteaptă ca deficitul bugetar al Ungariei să ajungă la 5-6% în acest an, față de ținta oficială de 3,8%, din cauza cheltuielilor ascunse ale guvernului socialist. În 2009, deficitul bugetar a fost de 4% din PIB. Comisia Europeană estimează că datoria publică va ajunge la 79% din PIB în 2010, Ungaria fiind cel mai îndatorat stat membru al Uniunii din estul Europei.
Bloomberg: OTE vrea împrumut de la DT, cum Grecia solicita ajutorul Germaniei
Hellenic Telecommunications Organization (OTE), proprietarul Cosmote, Romtelecom și Germanos, vrea să le ceară acționarilor, la adunarea anuală programată pentru 16 iunie, să aprobe contractarea unui împrumut de la Deutsche Telekom, iar analiștii consideră că situația este similară cu cea a Greciei. Grupul OTE mizează pe sprijinul companiei germane la fel cum Grecia s-a bazat luna trecută pe suportul politicienilor de la Berlin pentru a obține un pachet de ajutor extern de 110 miliarde euro, analizează Bloomberg. „OTE este o oglindă a problemelor Greciei. Există o lipsă de credibilitate? Da. Este o situație economică dificilă? Da. Este vorba de un default (incapacitate de plată - n.r.)? Nu", comentează Boris Boehm, care administrează active de un miliard de euro la Aramea Asset Management Hamburg, inclusiv acțiuni Deutsche Telekom și obligațiuni guvernamentale elene.
Compania s-a confruntat cu protestele sindicatelor față de planurile Deutsche Telekom de a cumpăra mai multe acțiuni la compania elenă, fost monopol național în domeniul telefoniei și unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat din Grecia, cu 14.600 de salariați pe plan local. OTE rezumă tot ceea ce FMI și investitorii susțin că este în neregulă cu Grecia și economia țării, notează Bloomberg, amintind că profitul net al companiei a scăzut cu 33% în 2009, iar acțiunile s-au depreciat cu 42% în ultimele 12 luni, în timp ce indicele Standard & Poor's Europe 350 Telecom Services Index a avansat cu 12%. Divizia de telefonie fixă a OTE cheltuiește de aproape trei ori mai mult pe salarii raportat la venituri decât grupul Portugal Telecom, care operează într-o țară de mărime similară cu Grecia, conform sursei citate. Această situație este cauzată parțial de faptul că 76% dintre angajații operațiunilor de telefonie fixă ale companiei elene sunt calificați drept funcționari publici, neputând astfel să fie concediați.
Salariile celor aproape 11.369 de angajați ai operațiunilor elene de telefonie fixă ale OTE au totalizat 33% din vânzările acestei divizii în 2009, în timp ce, la Portugal Telecom, subsidiara de telefonie fixă a cheltuit 12% din venituri pe remunerarea celor 6.430 de angajați. Cu o medie de vârstă de 45 de ani și 17 ani de muncă, angajații OTE sunt transportați în fiecare zi la lucru cu autobuzul, pe cheltuiala companiei, notează Bloomberg. Sindicatele și influența politică asupra OTE au determinat decizii precum extinderea pe plan internațional în țări îndepărtate, în timp ce rețeaua locală a companiei necesita investiții importante în infrastructură, în zone vitale precum fibra optică.
„OTE este un exemplu care arată cum nu merg lucrurile în Grecia. Capacitatea companiei de a genera numerar se va îndrepta ori către păstrarea câtorva mii de angajați în regim de redundanță sau către redirecționarea fondurilor spre o rețea de fibră optică necesară atâtor milioane de greci", afirmă John Karidis, analist la MF Global Securities Londra. Deutsche Telekom a cumpărat, în 2008 și 2009, 30% din acțiunile OTE cu 3,8 miliarde euro, pentru a-și asigura accesul la piețele care au încă creșteri puternice, precum România, Bulgaria sau Albania, în timp ce guvernul elen și-a redus participația de la 28% la 20%, păstrând însă dreptul de veto asupra unor decizii corporative importante, precum cea privind numirea directorului general.
Sindicatele OTE au ieșit anul trecut în stradă, în perioada derulării adunării anuale a acționarilor, pentru a protesta împotriva planurilor grupului german de a-și mări deținerea în cadrul companiei elene. Directorul general al Deutsche Telekom, Rene Obermann, a declarat în martie că grupul este pregătit să negocieze cumpărarea unui pachet de 10% din acțiunile OTE de la guvernul elen. Însă pentru guvernul Papandreou, vânzarea acțiunilor OTE nu este oportună în prezent. Un pachet de 10% valorează 332 milioane euro la cotațiile actuale de pe piață, reprezentând circa jumătate din prețul pe acțiune încasat la jumătatea anului trecut de guvernul anterior pentru 5% din companie. În cel mai bun caz, actualul guvern ar putea obține 382 milioane euro pe un pachet de 10% din OTE, notează Bloomberg. Acțiunile OTE s-au depreciat săptămâna trecută la cel mai scăzut nivel din 1996, când a avut loc listarea companiei la bursă, valoarea pachetului deținut de Deutsche Telekom coborând astfel la circa un miliard de euro.
„Deutsche încearcă să-și strângă încet-încet pumnul în jurul OTE, iar acum, odată cu criza, grupul german își poate asuma rolul de frate mai mare. De fiecare dată când Deutsche Telekom a încercat să facă ceva la OTE, a doua zi cineva a încercat să blocheze operațiunea. E clar că acum nu mai e cazul de așa ceva", susține Jankees Ruizeveld, senior credit analyst la Robeco Asset Management din Rotterdam. Premierul elen George Papandreou și partidul său au câștigat în septembrie anul trecut sprijinul sindicatelor OTE în parte prin primisiuni de a renegocia acordurile cu Deutsche Telekom. Papandreou afirma atunci că Grecia trebuie să dețină controlul strategic asupra companiei și să aibă un rol substanțial în procesul decizional.
„Nu suntem ghidați de logica unei vânzări la prețuri mici. Guvernul va menține participația strategică existentă și va discuta viitorul companiei cu noul management care va rezulta în urma adunării generale a acționarilor OTE", a declarat pe 2 iunie ministrul elen al Finanțelor, George Papaconstantinou. Guvernul elen a redus în acest an veniturile angajaților bugetari și pensiile de stat, majorând totodată taxele, pentru a reduce deficitul bugetar conform angajamentelor luate față de Uniunea Europeană și FMI în vederea obținerii ajutorului extern. Deficitul bugetar al Greciei a ajuns anul trecut la 13,6% din PIB, tot mai greu de finanțat în contextul unei datorii publice apropiate de 120% din PIB, sau peste 265 miliarde euro. Astfel, în contextul măsurilor de austeritate, OTE a anunțat în luna mai că vânzările din acest an vor înregistrat probabil o scădere, iar compania va plăti taxe mai mari.
