Direcția IP
Pieter Bakker: Principala problemă a Romtelecom a fost cea a conducerii din poziția de monopol pe piață timp de peste 100 de ani. Așadar, a trebuit să schimbăm acum o mentalitate care nu este axată pe consumator. Până acum câțiva ani, diviziile Romtelecom erau Poșta, Telefon, Telegraf, iar când era nevoie de fonduri suplimentare pentru aceste divizii ministrul de finanțe punea o taxă suplimentară pe timbre sau pe facturi, plătită de consumatori. Ceea ce aduce competiția unei companii precum Romtelecom este tocmai accentul pe client. Apoi urmează ideea scăderii traficului de voce și toată lumea pune acest lucru pe seama Internetului, ceea ce nu este adevărat. Internetul este și salvatorul operatorilor telecom.
Acum 15 ani toată lumea credea că liniile de cupru nu vor putea transporta decât apelurile de voce, iar în prezent se pot atinge viteze de 20 Mbps (ADSL) și se testează 40 Mbps (VDSL). Toată lumea spunea că e nevoie de fibră. Prețurile la cupru cresc, iar noi care avem cupru în cabluri avem nevoie acum de stimulente pentru a trece mai rapid decât ne-am fi așteptat la fibră. E foarte ușoară distribuția la domiciliu prin fibră, și se vorbește aici de gigabiți. Categoric, toată lumea din industrie încearcă să găsească noi surse de venituri. Și una dintre acestea pare a fi și IP TV, serviciu pe care nu îl putem oferi deocamdată la nivel de mass market. Cred, însă, că în 1-2 ani lucrurile se vor schimba. Aș mai adăuga că în mod obișnuit operatorii naționali beneficiază de anumite stimulente pentru a putea păstra în țară veniturile de la populație decât să fie îndreptate spre companii din străinătate. Cu siguranță ne îndreptăm spre conținut și aplicații și încercăm să facem lucrul acesta cât se poate de rapid.
Dacă vă uitați la modelele tradiționale ale operatorilor telecom, veți vedea că toate sunt bazate pe TDM. Romtelecom a făcut nenumărate cercetări în ultimul timp pentru a vedea dacă există o cerere importantă de tehnologie IP pe piață și dacă are sens să investim în așa ceva. Cu siguranță aceasta va fi direcția, dar trebuie să ținem cont că vor exista două sisteme diferite de management. În momentul în care se face un plan foarte bine pus la punct și se observă că se poate merge pe o variantă mai eficientă și mai profitabilă, atunci vom avea sprijinul acționarilor noștri pentru a face investițiile necesare în această direcție. Dacă ne uităm și la ceilalți operatori ca BT, KPN, vom vedea că și ei au rețele IP și asta pentru că partea de mainframe devine mai ieftină. Apar și întrebări de genul '“ implementăm tehnologia IP și în mediul rural acum sau mai așteptăm până la un moment mai prielnic?
Gabriel Marin: Romtelecom își propune să devină și un furnizor de conținut?
Pieter Bakker: Problema se pune dacă să fim un furnizor de conținut sau doar un distribuitor de conținut. Cu siguranță vom fi un distribuitor. Toată lumea susține acum că serviciile de voce sunt în scădere, dar ele aduc o mare parte din veniturile noastre. Nu credem că acestea vor scădea peste noapte, dar cu siguranță se observă o cerere clară de lărgime de bandă care să ofere mai multe decât servicii de voce.
Acum 3 ani, când am venit la Romtelecom, am analizat rapoartele financiare și nu am găsit deloc venituri provenite din serviciile de date, plecându-se de la explicația că nu avem o rețea capabilă să ofere servicii de date. Așadar, noi am venit dintr-un mediu bazat doar pe servicii de voce care ne aduceau aproape 100% din venituri. Și doar în 2-3 ani am reușit să construim o rețea IP robustă care reprezintă un model de succes. Am lansat servicii ADSL care au un preț mai ridicat în momentul de față, dar le vom aduce și la nivelul de mass-market. Așadar, ne vom axa pe distribuția de conținut și nu pe producerea acestuia pentru că nu avem instrumentele necesare în acest sens. Am putea achiziționa companii producătoare de conținut, așa cum a făcut Telefonica, care a plătit un preț extrem de mare pentru așa ceva, pentru a-și da seama, în cele din urmă că de fapt nu acesta este business-ul lor.
Punctele forte ale Romtelecom sunt rețelele, distruirea conținutului pe aceste rețele, fie ele servicii de voce, aplicații, imagini video. În acest sens am semnat, de exemplu, un parteneriat cu MTV, astfel încât clienții broadband Romtelecom vor avea acces la un portofoliu de 25.000 de clipuri muzicale pe ecranul televizorului de acasă. Practic, clientul își va putea contura propriul program MTV, rulându-și videoclipurile în ordinea dorită de el. Aș mai adăuga aici și faptul că nu sunt adeptul conținutului oferit gratuit.
Gabriel MARIN: Fără a fi pesimist, ci mai degrabă realist, aș spune că nu putem vorbi de o viitoare tehnologie revoluționară.
Un element interesant al pieței ar putea fi generat de tehnologia mobilă WiMAX. Dar nu cred că standardele acesteia vor putea fi definite mai devreme de anul 2009. Cred că prin WiMAX-ul mobil va crește semnificativ mobilitatea accesului la conținut. Așadar, aș miza mai degrabă pe îmbunătățiri ale tehnologiilor existente pentru că în afara Internetului nu întrevăd nimic revoluționar. Iar operatorii tradiționali de telefonie fixă nu pot evita nici ei existența acestor tehnologii wireless. Aș exemplifica aceste remarci prin a vă spune că la începutul anului am fost prezent la Consumer Electronic Show de la Las Vegas, acolo unde nu s-a vorbit despre nici o tehnologie revoluționară, ci doar de conținut personalizat. Până la urmă vorbim de piețe de consumatori, nu de piețe de tehnologii.
Pieter Bakker: Romtelecom a primit recent o licență temporară de trial a serviciilor WiMAX și cu siguranță suntem interesați de această tehnologie. Nu neapărat, însă, în partea de mobilitate. Peste tot unde am lucrat înainte de Romtelecom, cele mai robuste aplicații de date funcționau pe rețelele fixe, iar ceea ce am descoperit în România e faptul că o mare parte a industriei a ales rețelele wireless. Pentru mine, un operator de telefonie fixă care are o rețea robustă de date, WiMAX reprezintă un back-up foarte bun pentru serviciile de telefonie fixă.
Un client corporate care are aplicații critice nu își dorește deloc surprize, ci o disponibilitate a serviciilor de 100%.
Iar când ai două tehnologii complementare, această disponibilitate e total asigurată.
Gabriel Marin: Să fie oare WiMAX o tehnologie aplicabilă doar pe partea de mobilitate? Când am discutat acum 2-3 ani cu partenerii noștri de la Vodafone răspunsul a fost foarte clar: 'Nu suntem interesați de WiMAX. Pentru noi contează doar tehnologia 3G.' Lucrurile s-au mai schimbat între timp, astfel încât WiMAX și 3G ar putea coexista. Cred, de asemenea, că în cazul unui operator fix nu ar trebui să existe acest conflict de tehnologii.
Pieter Bakker: Majoritatea operatorilor de telefonie fixă dominanți în diverse țări au o divizie wireless de succes, dar din păcate Romtelecom nu este în această poziție. Sperăm, însă, că operatorul Cosmote va recâștiga ceea ce nu a reușit în trecut.
Pentru un operator aflat în această situație are mult mai mult sens investirea într-o rețea mobilă decât întârzierea implementării WiMAX pentru înlocuirea actualei divizii mobile. Vom vedea care va fi și direcția Romtelecom, ținând cont de acțiunile pe care le avem la Cosmote.
Cristian POPESCU: Toată lumea e interesată acum de creșterea productivității, iar mobilitatea e unul din punctele prin care se poate îndeplini acest deziderat. Pe de altă parte, extinderea globalizării implică colaborare, ceea ce duce la convergență.
Potrivit uneia din previziunile noastre, până în 2010 vor exista circa 14 miliarde de dispozitive conectate la Internet. Iar toate aceste experiențe necesită lărgime de bandă.
Până la urmă ceea ce contează e experiența consumatorului care își dorește o personalizare a serviciilor și a aplicațiilor. Lucrurile se îndreaptă spre direcția în care utilizatorii vor avea aceeași experiență la birou ca și acasă. Consumatorii vor acces wireless și cu siguranță mobilitatea wireless e tendința pe care o vom urma în viitor.
La momentul la care afacerile au început să se desfășoare și online, securitatea a fost cea mai mare problemă. Dacă întrebați un director IT care sunt primele 3 priorități ale sale va răspunde foarte prompt: securitate, securitate, securitate. Intervenția umană în sistemul de securitate nu mai este posibilă, totul fiind automatizat.
Noi suntem de părere că trebuie să construim niște sisteme care să se poată proteja singure. Mai mult, vorbim acum de conținut personalizat, iar lucru acesta implică centre de date uriașe din care utilizatorii să își poată sustragă conținutul dorit, iar aici securitatea e unul din cuvintele cheie.
