Anul 2006 va fi un an
de cotitură pentru evoluția competiției pe piața românească, dar și pe piața europeană, iar evoluția sectorului nu este neapărat favorabilă reglementărilor competitive. UE se pregătește să revizuiască cadrul de reglementare în comunicațiile electronice în 2006, ceea ce ar putea rezulta într-un nou aquis în jurul anului 2010, dacă rapoartele anuale
de monitorizare a piețelor UE și a țărilor candidate o vor impune.
Grafic: Piața telecomunicațiilor în Sud Estul Europei în 2004 (milioane euro în valoare nominală). Sursa: Cullen International, august 2005
Autoritățile de reglementare nu reușesc să facă din sectorul telecomunicațiilor european o piață competitivă, ci continuă să favorizeze fostele monopoluri de stat, arată un sondaj efectuat de grupul de lobby European Competitive Telecommunications Association (ECTA) în scopul de a determina cât de concurențiale și deschise nou-intraților sunt diferitele piețe, informează Dow Jones Newswire.
Raportul critică autoritățile de reglementare din Germania și Grecia pentru lipsa lor de independență politică și tendința lor protecționistă. De cealaltă parte, Marea Britanie, urmată de Danemarca au cei mai independenți și mai riguroși reglementatori, susține raportul.
'žȚările cu un reglementator independent, un sistem de apel în justiție bun și cu o reglementare economică eficientă înregistrează un nivel mai ridicat al investițiilor', declară directorul ECTA, Roger Wilson, citat de DJN. În Marea Britanie, unde autoritatea de reglementare este relativ independentă, companiile de telecomunicații investesc 184 USD pe cap de locuitor, dublu și mai bine față de cei 68 USD per capita ai Germaniei. Diferența se explică prin aceea că Deutsche Telekom domină puternic piața internă și este protejat de autoritatea de reglementare, care include în consiliul ei un număr mare de politicieni. ECTA plasează Germania pe ultimul loc în Europa în clasamentul său.
În ce privește Grecia, plasată pe penultimul loc în clasamentul ECTA, aici accesul noilor intrați pe piață este limitat, iar legislația este neadecvată, apreciază raportul.
Prin contrast, reglementatorul britanic ține sub control fostul monopol de stat. BT Group are de înfruntat o competiție puternică și, în ciuda unor investiții masive de 10 mld. GBP (17,3 mld. USD) în infrastructură, compania nu s-a bucurat de un tratament preferențial. Cu toate acestea, în competiția pe piața unică BT declară că, deși el însuși competitiv, întâmpină dificultăți când alte companii sunt tratate după standarde diferite.
Principalul rezultat al politicilor protecționiste de felul celei aplicate în Germania este îndepărtarea celorlalți investitori, arată directorul general al ECTA, Roger Wilson, citat de Wall Street Journal.
Argumentul în favoarea protecționismului este că numai operatorii foarte mari au puterea de a investi în rețele de generație viitoare, așa-numite NGN (next generation networks), iar guvernele au un interes direct în a ridica standardul național în serviciile de comunicații și de a stimula răspândirea serviciilor avansate în bandă largă promise de NGN. Prin urmare, atingerea obiectivelor de strategie guvernamentală legate de banda largă s-ar putea atinge numai cu ajutorul operatorilor dominanți, care ar trebui să fie scutiți temporar de obligațiile ce decurg din poziția lor dominantă și din directivele UE, cum ar fi impunerea de tarife de interconectare bazate pe costuri, pentru a avea la dispoziție cât mai mulți bani pentru a investi în NGN.
Pe baza studiului său, ECTA a făcut apel la factorii de decizie ai UE să respingă ideea unui 'žmoratoriu NGN' în favoarea unei politici care să încurajeze încrederea necesară investițiilor pentru întreg sectorul comunicațiilor. În sprijinul contra-argumentului său la protecționism stau rezultatele studiului, care arată că piețele cu competiție se bucură de un nivel mai mare de inovație și, cel mai semnificativ, că acestă competiție încurajează inclusiv adoptarea bandei largi de către utilizatori. ECTA recomandă UE menținerea actualei abordări pro-competiție pe care se întemeiază cadrul reglementativ al UE.
Autoritățile din România apără competiția. RomTelecom rezistă
Raportul ECTA a fost publicat la începutul lunii decembrie, concomitent cu o reuniune a miniștrilor Uniunii Europene de la Bruxelles care a discutat starea sectorului telecom european și la care a participat și ministrul român al comunicațiilor, Zsolt Nagy. România a luat parte în calitate de observator activ, având permisiunea de a lua cuvântul și de a-și exprima punctul de vedere, fără a avea însă drept de vot asupra problemelor puse în discuție. Întâlnirile ministrului român cu cel francez și polonez s-au axat pe oportunitățile oferite de privatizările companiilor naționale Romtelecom, Poșta Română și S.N. Radiocomunicații, conform unui comunicat al MCTI. Aceste privatizări pregătesc o retragere a statului ca agent economic de pe piața comunicațiilor, potențial limitând riscul alunecării spre o politică protecționistă pe termen lung. Dar politica românească în domeniu nu e lipsită de ambivalențe, iar sarcina actualului guvern constă, de fapt, în echilibrarea în practică a teoriei separației dintre funcția de reglementare și funcția de administrare a acțiunilor pe care statul le deține în companiile de pe piață.
Ca și alte autorități europene, pentru MCTI și ANRC dezvoltarea pieței broadband în România este declarat legată de investițiile RomTelecom în ADSL, în condițiile în care operatorii alternativi, predominant de cablu, au reușit ca în 2004 să desființeze practic cota de piață a conexiunilor ADSL, când RDS a cumpărat PCNET, pionierul ADSL în România, și a deconectat toți clienții acestuia care n-au semnat contracte Internet pe cablul său. De asemenea, preluarea Astral Telecom de către UPC în 2005 și procesul de integrare al celor 2 companii riscă să amâne indefinit planurile anunțate de Astral de a oferi ADSL prin bucla locală a RomTelecom înainte de sfârșitul lui 2005, așa cum planurile de televiziune digitală ale Astral, anunțate pentru 2005, au fost amânate de UPC pentru 2007 cel mai devreme, deși rețeaua Astral este tehnic pregătită pentru ambele servicii în mai multe orașe mari.
În ce privește investițiile RomTelecom în NGN, ministrul Zsolt Nagy, care este membru în consiliul de administrație al operatorului, a anunțat pe 7 decembrie în deschiderea Galei COMUNIC@ȚII Mobile, decizia Consiliului de Administrație al Romtelecom de a investi 500 de milioane de euro în rețeaua de tip NGN.
Managementul RomTelecom a folosit argumentul investițiilor în NGN pentru a justifica o acțiune în justiție, inițiată pe 17 noiembrie la Curtea de apel București, împotriva deciziei ANRC de a-i impune tarife de interconectare bazate pe costuri de la 1 ianuarie 2006. 'žAceasta decizie ar putea determina o rebalansare suplimentară a tarifelor pentru a acoperi pierderile suferite din cauza sprijinului care se oferă celorlalți operatori și ar putea întârzia investițiile de modernizare a rețelei, care erau atât de necesare, întrucât nu ne mai putem aștepta la o rată rezonabilă de recuperare a investiției', transmite operatorul într-un comunicat de presă.
Decizia Consiliului de Administrație RomTelecom de a investi, totuși, în NGN, anunțată oficial trei săptămâni mai târziu, 'ždovedește, o dată în plus, că scăderea tarifelor de interconectare nu afectează planurile de investiții ale operatorului de telefonie fixă', a punctat Dan Georgescu, președintele ANRC, care a precizat pe 7 decembrie că se așteaptă ca procesul dintre operator și ANRC să se finalizeze 'žîntr-o lună de zile'. Deocamdată, RomTelecom nu a obținut suspendarea aplicării reglementării ANRC pe perioada procesului, chiar dacă acesta s-ar prelungi după 1 ianuarie.
'žTarifele de interconectare practicate de Romtelecom sunt în prezent printre cele mai mari din Europa și, dacă operatorul nu vrea să renunțe la ele, este pentru a ține competiția la distanță. ANRC a impus Romtelecom tarife de interconectare orientate pe costuri, permițând operatorului acoperirea cheltuielilor, precum și o marjă de profitabilitate de 15,24%, printre cele mai mari de pe continent, mai mare decât în Danemarca, Franța, Irlanda, Italia, Spania, Suedia și chiar Polonia', a arătat Dan Georgescu.
RomTelecom nu este singurul care se opune în justiție decizilor ANRC. Operatorii mobili contestă în justiție amenzile aplicate de ANRC pentru a nu fi colaborat în termenul stabilit la elaborarea modelului de calcul al tarifelor de terminare mobilă și este de așteptat că vor apela în instanță împotriva tarifelor pe care ANRC le va impune, cu sau fără colaborarea lor, în 2006.
Operatorii europeni se revoltă împotriva reglementărilor UE
Anul 2006 va fi un an de cotitură pentru evoluția competiției pe piața românească, dar și pe piața europeană, iar evoluția sectorului nu este neapărat favorabilă reglementărilor competitive.
UE se pregătește să revizuiască cadrul de reglementare în comunicațiile electronice în 2006, ceea ce ar putea rezulta într-un nou aquis în jurul anului 2010, dacă rapoartele anuale de monitorizare a piețelor UE și a țărilor candidate o vor impune.
În prezent, Europa de Vest, curțile de apel tot răstoarnă deciziile autorităților de reglementare privind puterea semnificativă de piață din care decurg obligațiile de felul fundamentării tarifelor pe costuri. Irlanda a anulat pe 16 decembrie statutul de operatori cu putere semnificativă de piață pe piața originării apelurilor pentru Vodafone și O2 alocat de reglementatorul ComReg cu un an în urmă. Irlanda a fost singura țară care a reglementat piața originării, iar anularea deciziei va avea ca rezultat faptul că nici o altă țară nu va mai încerca s-o reglementeze, spun analiștii Ovum. Irlanda trimite un mesaj clar către Bruxelles, arată aceștia: cadrul legislativ supus revizuirii în 2006 ar trebui să renunțe la reglementarea ex-ante a pieței originării apelurilor mobile (numită și Piața 15). Tot în Irlanda, curtea de apel a a anulat în septembrie statutul de putere semnificativă de piață pentru 3 Irlanda, iar recent și cel din Marea Britanie a decis la fel pentru 3 UK.
'žToate acestea slăbesc capacitatea Bruxelles-ului de a implementa cadrul legislativ UE și în general de a face mai omogene piețele telecom europene. În general, aceste schimbări bruște de direcție măresc probabilitatea ca viitoarele decizii să fie apelate în justiție și introduc o mai mare incertitudine legislativă și un climat de risc, care în mod cert nu favorizează investițiile', consideră Stefano Nicoletti, analist la Ovum.
