Economia europeană riscă tot mai mult să cadă înapoi în balta recesiunii, din cauza masivelor reduceri de cheltuieli aplicate fără cap de către guvernele UE, în elanul de tăiere a deficitelor bugetare, susține reputatul economist Joseph Stiglitz (laureat al premiului Nobel), conform Bloomberg. „Reducerea cu una, cu două a investițiilor cu amortizare rapidă, doar ca să arate cât mai bine deficitul, este complet nesăbuită", pretinde Stiglitz pentru RTE, un post irlandez de radio. Unde se plasează România în contextul economic european? Ținta adoptării euro la București se îndepărtează, pe zi ce trece, către 2017 sau poate chiar 2020. Toate speranțele noastre se rarefiază…
Cum arată tabloul economic european?
Guvernele din zona euro au luat măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare sub limita de 3% din PIB impusă de UE, după ce criza din Grecia de la începutul anului a erodat încrederea investitorilor în uniunea monetară. Astfel, în timp ce economia a crescut în trimestrul al doilea în cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, relansarea dă deja semne de slăbiciune. „Pentru că atât de mulți se concentrează în Europa pe cifra artificială de 3%, care nu este susținută de nici o realitate și care analizează doar o porțiune a situației financiare, Europa riscă să aibă o recesiune dublă", avertizează economistul. Iată, în câteva linii, cum arată tabloul economic european. Creșterea sectorului serviciilor și a industriei prelucrătoare din zona euro a încetinit în luna august mai mult decât prognozau economiștii, iar încrederea investitorilor în economia germană a căzut la minimul ultimelor 16 luni. Moody's a avertizat luni (23 august) că riscurile pentru creșterea economică sunt clar negative în economia zonei euro. Deficitul bugetar mediu din zona euro va crește probabil la 6,6% din PIB în acest an, de la 6,3% din PIB în 2009, anticipa în luna mai Comisia Europeană. Guvernul elen vrea să reducă deficitul de la 13,6% anul trecut la 8,1% în acest an și sub 3% din PIB până în 2014, după ce a redus salariile și pensiile publice, majorând totodată taxele. „Evident, Irlanda - de una singură - este prea mică pentru a determina ce se întâmplă în Europa ca întreg. Dar dacă Germania, Marea Britanie și alte țări puternice urmează această abordare de austeritate excesivă, și Irlanda va avea de suferit", prevedea Stiglitz la Dublin. Acesta a mai arătat că nu se așteaptă la consolidarea creșterii economice prea curând, din moment ce companiile continuă concedierile. „Problema este că nu ieșim rapid din această criză. Ceea ce facem de fapt este să ne pregătim singuri o criză mai îndelungată, pe stil japonez, cu creștere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Este îngrijorător că se vorbește despre un nou normal cu șomajul la 10%. Asta ar fi devastator", trage uns semnal de alarmă Joseph Stiglitz.
Euro românesc se amână către 2017, sau chiar după 2020
Mutând focalizarea de la Uniunea Europeană la contextul economic dâmbovițean, adoptarea monedei europene ar putea fi amânată cu cel puțin doi ani față de termenul formal stabilit în prezent la 1 ianuarie 2015. Nu poate fi exclusă însă nici posibilitatea ca intrarea României în zona euro să aibă loc după 2020, conform unei analize a Ziarului Financiar, preluat de Mediafax. Principala cauză a acestei defazări temporale este chiar întârzierea reformelor care pot să pregătească economia reală pentru această schimbare, conform analiștilor economici. „Ținând cont de nivelul de dezvoltare actual și de reformele structurale prin care mai trebuie să treacă economia, o țintă credibilă ar putea fi după anul 2020. Altfel, s-ar putea să avem alte discuții de amânare a acesteia, pe măsură ce ne vom apropia de noua țintă. Aspectul important rămâne însă acela că intenția de adoptare a euro trebuie păstrată și întărită chiar dacă anul adoptării este decalat", susține Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING. Însuși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara recent că programul de adoptare a euro, inclusiv ținta stabilită, trebuie rediscutat în contextul evoluțiilor din economie. Isărescu a atras atenția în mai multe rânduri că adoptarea euro, înainte ca economia să se fi ajustat iar firmele românești să devină competitive pe piețele externe, nu este de dorit.
Suntem pe locul III în UE, după creșterea comenzilor industriale noi din iunie
România se plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană (UE) în funcție de ritmul de creștere a comenzilor noi pentru industrie din luna iunie, de 5,5%, comparativ cu mai, la nivelul blocului comunitar indicatorul avansând cu 2,4%, potrivit Eurostat. Țara noastră a avut în luna mai un avans lunar al comenzilor noi pentru industrie de 2%. În UE, indicatorul a urcat cu 4%. Din cele 20 de state pentru care Eurostat a prezentat date, 16 au consemnat creșteri ale comenzilor noi pentru industrie în iunie, comparativ cu mai, celelalte țări înregistrând scăderi. Cele mai accentuate evoluții pozitive se observă la Danemarca (23%) și Olanda (8,9%). Cele mai mari scăderi au fost consemnate de Irlanda (4,7%) și Cehia (2,7%). Datele referitoare la evoluția lunară a comenzilor pentru industrie sunt ajustate sezonier. În funcție de creșterea anuală a comenzilor pentru industrie din iunie, România se plasează pe locul patru în UE, cu un avans de 34,6%, inferior doar celor din Danemarca (64,8%), Letonia (61,6%) și Estonia (49,2%). Dintre statele prezente în raportul Eurostat, doar Irlanda a înregistrat evoluție negativă a indicatorului (datele pentru acest stat sunt ajustate în funcție de zilele lucrătoare, pentru celelalte țări datele fiind în serie brută). La nivelul UE, indicatorul a avansat cu 22,5%. În zona euro, regiune ce reunește cele mai mari economii din UE, comenzile noi pentru industrie au urcat cu 2,5% în ritm lunar și cu 22,6% în ritm anual.
