La Congresul 'Leaders in London' ce se va desfășura în zilele de 18 și 19 octombrie 2004 în Londra îi veți
putea asculta pe unii dintre cei mai importanți teoreticieni, dar și practicieni ai 'leadership-ului'. Iar dacă nu
veți avea posibilitatea să participați la acest eveniment - la care direcțiile strategiilor de leadership,
management, comunicare vor fi date de personalități ale domeniului precum Jack Welch, Rudy Giuliani, Michael
Porter, Robert Kaplan, Lester Thurow, Alvin Toffler și Frank Maguire - vă invităm să parcurgeți alături de noi o
incursiune printre cele mai novatoare idei ale acestora.
De data aceasta, ghid vă va fi Alvin TOFFLER, cel mai
cunoscut futurolog, preocupat de schimbările sociale contemporane. Toffler a consiliat numeroși președinți,
prim-miniștri și directori de companii din diverse țări, printre cele mai reprezentative cazuri înscriindu-se Bill
Clinton, Casa Albă și Congresul Republican. Lucrările sale sunt studiate în universitățile din Statele Unite,
America Latină, Japonia, Europa. Time magazine l-a descris ca fiind 'punctul de referință pentru toți
futurologii'. Este doctor în litere, drept, științe și știința managementului. Este autorul, alături de soția sa,
Heidi Toffler, al best-seller-urilor 'Șocul viitorului', 'Al treilea val', 'Powershift', 'Război și anti-război'
și 'Construirea unei noi civilizații'.
Alvin Toffler și revoluția informației
Alvin și Heidi Toffler
sunt futuriști, în sensul în care propun o abordare profundă și practică a progresului tehnologic, economic,
politic și sociologic ce preconizează cursul culturii contemporane. Până acum au fost mai mult decât exacți în
previziunile lor. În lucrarea din 1970, 'Șocul viitorului' vorbeau despre 'șocul cultural' care însemna o
dezorientare în masă cauzată de inovațiile tehnologice ce evoluează atât de rapid încât mulți dintre noi nu le pot
ține pasul. În 1980, același cuplu de autori previziona apariția epocii informației și a Internetului în lucrarea
'Al treilea val', în care se demonstra cum civilizația industrială bazată pe conformitatea socială va fi înlocuită
de o cultură informațională și tehnologică ce depinde în totalitate de creativitatea minții umane individuale.
Trecerea de la epoca industrială la era informațională implică schimbări radicale. Punctul de interes pentru
Toffler este spectrul etic și moral al ingineriei genetice.
Alvin Toffler - vizionarul lumii
De peste
patru decenii, Toffler este cunoscut ca fiind cea mai reprezentativă figură în lumea afacerilor și în cea
intelectuală. Odată cu 'Șocul viitorului', Toffler a creat o disciplină cu totul nouă în cadrul studiului
schimbărilor și al impactului asupra afacerilor și culturii. Toffler înțelege politica, economia și schimbările
tehnologice, sociale, culturale într-o manieră în care puțini o pot face. Impactul său la nivel mondial a apărut
nu numai datorită previziunilor sale (așa cum a preconizat explozia computerului în anii 60) sau din previzionarea
unor tendințe colaterale, dar mai ales din identificarea celor mai noi forțe care stau în spatele schimbărilor,
sintetizându-le și aranjându-le într-un cadru coerent și intelectual. Toffler este interesat de cauzele schimbării
și astfel poate ajuta companiile să se adapteze la schimbările dinamice ale mediului extern și intern și le dă
metodele pentru sprijinirea transformărilor, tranzițiilor și pentru luarea deciziilor în fața celor mai complexe
schimbări.
Dacă 'Șocul viitorului' a lansat disciplina futurismului, 'Al treilea val' a stabilit paradigma
istorică care este standardul pentru înțelegerea dezvoltării economice ca o evoluție de la agricultură la
industrializare și apoi la cunoaștere și informații, ca sursă primordială pentru construirea bunăstării. Așadar,
primul val a fost cel al revoluției agrare de acum 10.000 de ani. Al doilea val, apărut acum 300 de ani, a fost
cel al revoluției industriale, al civilizației centrate pe producția de fabrică, în timp ce al Treilea Val se
bazează pe substituirea puterii fizice cu cea mentală. Societatea informațională din al treilea val înseamnă mai
mult decât tehnologie și economie. Nu înseamnă doar digitalizare și muncă în rețea. Mutări dureroase în zona
socială, culturală, instituțională, morală și politică acompaniază tranziția noastră de la o economie bazată pe
forța brută la cea bazată pe cunoaștere și gândire. Al treilea val explică de ce atât de multe instituții din
epoca industrială, de la corporații gigant la guverne, trec printr-o perioadă extrem de dificilă. Aceasta este
explicația crizelor simultane din sistemul educațional, de sănătate, de familie, juridic și politic - au fost
proiectate pentru a funcționa într-o societate industrială de masă, dar în America cel puțin, această societate nu
mai e de actualitate.
O privire spre viitor, alături de Alvin Toffler
Alvin Toffler a anticipat, cu mult
înainte, revoluția computerelor din zilele noastre, precum și cea a clonării, dar și fragmentarea familiei,
televiziunea prin cablu, VCR-urile, sateliții, produsele personalizate, piețele de nișă, agenții virtuali și
apariția 'economiei bazate pe cunoaștere'. Ted Turner, de exemplu, recunoaște că a demarat proiectul CNN
inspirându-se din ideile lui Toffler.
Cunoașterea - următoarea provocare a început
Dacă până acum
cuvintele cheie care descriau puterea erau 'avocații, armele și banii', în prezent puterea e dată de cunoaștere și
informații. Cunoașterea este mult mai flexibilă, nu este limitată, este extensibilă la infinit. Regulile de
utilizare a cunoașterii diferă de cele aplicate în cazul banilor sau al armelor, în sensul în care cunoașterea
poate fi utilizată în același timp de doi potențiali adversari. Diferența crucială apare atunci când violența și
bunăstarea nu mai au nici un punct comun cu cunoașterea în ceea ce numim cursa spre epoca informației. Prin
definiție, atât forța, cât și bunăstarea sunt proprietatea puterii și a bogăției. Aceasta este caracteristica cu
adevărat revoluționară a cunoașterii care poate fi împărțită atât de cei bogați, cât și de cei săraci. Cunoașterea
este cea mai democratică sursă de putere. Controlul asupra cunoașterii este punctul forte al luptei mondiale de
mâine pentru putere, din fiecare instituție creată și dominată de om.
