.

Producția, finanțele sau industria comunicațiilor, toate au început în ultima decadă să se bazeze pe inteligența artificială. Însă, există un domeniu ce continuă să opună rezistență: profesia de avocat.

Ideea ca o mașină să ia decizii legale a fost considerată de către oponenți, pentru mult timp, drept periculoasă și de neconceput din punct de vedere etic. Iată că acest lucru urmează să se schimbe, arată John Zeleznikow, cercetător la Victoria University, Australia. El crede că inteligența artificială (IA) va reuși să îmbunătățească accesul oamenilor la justiție și va reduce masiv costurile serviciilor aferente.

Zeleznikow, împreună cu Andrew Stranieri, a dezvoltat platforma JustSys, menită să dezvolte sisteme legale online, bazate pe IA, care să nu depășească linia etică. Judecătorii folosesc deja un program care îi asistă în complicatul proces al condamnării criminalilor. Avocații cazurilor de divorț sau mediatorii folosesc un alt program, denumit SplitUp (despărțirea), care ajută cuplurile să-și rezolve disputele asupra proprietăților fără să mai apeleze la tribunale.

Însă, de departe cea mai folosită aplicație este reprezentată de GetAid, ce evaluează necesitățile utilizatorilor în privința ajutorul legal. Folosirea unui astfel de program ia o povară de pe umerii avocaților, aceștia putând astfel să petreacă mai mult timp în reprezentarea efectivă a clienților în sălile de judecată. Sistemul va fi lansat comercial în maxim două luni, autoritățile australiene luând în considerare extinderea națională a acestuia.

Bineînțeles, avocații și judecătorii folosesc de câțiva ani buni instrumente software specializate. Aceste programe bazate pe IA se deosebesc prin abilitatea lor de face conexiune cu cazurile similare din trecut și de a previziona cum vor interpreta curțile de judecată noile cazuri. Nu este pentru prima oară când cercetătorii au încercat să dezvolte astfel de instrumente. În anii '™80, un program bazat pe IA a fost dezvoltat de către Imperial College London pentru a interpreta o lege de imigrare, denumită British Nationality Act. Criticii s-au temut că sistemul, care de altfel nu a fost niciodată implementat, ar putea fi folosit pentru eliminarea în totalitate a avocaților și protecția pe care aceștia o oferă clienților.

'Parlamentul produce legile, însă avocatul este cel care le reinterpretează', arată Blay Whitby, un expert AI de la University of Sussex. Eliminarea avocaților din acest proces ar permite unui guvern un control mult prea mare asupra interpretării legilor, arată acesta.
Zeleznikow crede că software-ul creat de el depășește acest tip de probleme prin păstrarea participării umane și prin limitarea autorității sistemului. GetAid, de exemplu, nu poate respinge aplicanții, putând doar să fie de acord cu aceștia. Toate celelalte aplicații fac referință la funcționari umani, pentru reconsiderare. În mod similar, un judecător poate folosi SIS (Sentencing Information System) în examinarea tendințelor deciziilor altor judecători, însă sentința trebuie să fie emisă până la urmă de către judecător. 'Ei sunt cei care iau decizia finală, însă această decizie este mult mai vizibilă. Acest lucru încurajează o consistență mai mare în cazul sentințelor', pretinde Zeleznikow.

Whitby devine cinic când vine vorba de opoziția acerbă a avocaților în fața IA. Pierderea surselor de venituri și o suspiciune irațională în fața tehnologiei sunt responsabile, parțial, pentru acest comportament.
'S-ar putea ca avocații să fie nevoiți să-și îmbunătățească argumentele și practicile pentru a lucra cu clienți sfătuiți în prealabil de mașini', arată Whitby. Această atitudine s-ar putea schimba odată cu apariția unei noi generații de avocați, care să cunoască temeinic aceste tehnologii.
De fapt, se pare că această generație a apărut deja, cel puțin în cazul avocaților americani, care doresc să 'îmbrățișeze' tehnologia.

Motivul, se pare, este reprezentat de tendința, în creștere, de autoreprezentare în fața curților de justiție. Astfel, în cazurile disputelor domestice, această tendință a depășit deja 50%, iar în alte cazuri a ajuns chiar la 80%. Acest lucru este destul de îngrijorător, deoarece dacă oamenii ajung în fața unui judecător fără cunoștințe legale, ar putea să piardă procesele, chiar dacă au dreptate. În acest caz, totuși, justiția artificială ar putea să fie mai bună decât lipsa justiției.