Interviu cu Dan GEORGESCU (foto), Președinte ANRC.
C@M: Motto-ul ANRC, declarat public, a fost în ultimii 4 ani: "Unde nu există concurență, există ANRC." Care este diferența între regulile de joc și intervenționismul pe piață și cum se reflectă această distincție în politica ANRC? Ați declarat recent că nu există destulă concurență pe piața telefoniei mobile; ce plan de măsuri aveți pentru stimularea dezvoltării concurenței, în beneficiul utilizatorilor finali? Considerați că proiectul de decizie supus recent consultării publice este de natură să stimuleze dezvoltarea acestei concurente?
Dan Georgescu: Intervenționismul ANRC în cadrul sectorului de comunicații electronice are drept scop protejarea funcționării normale a sectorului și eliminarea deficiențelor existente pe o anumită piață ca urmare a lipsei concurenței efective.
În măsura în care acest lucru este posibil, ANRC este adepta non-intervenționismului pe acele piețe unde mecanismele pieței au atins standarde suficient de puternice pentru a promova și întreține, prin ele însele, concurența.
Dacă ne referim strict la piața de telefonie mobilă, măsurile pe care le avem în vedere vizează portabilitatea numerelor, un serviciu pentru care utilizatorii pot opta din a doua jumătate a anului viitor (inclusiv utilizatorii de servicii de telefonie fixă). Deciziile 436/2006 și 437/2006 care stabilesc un tarif țintă de 5,03 eurocenți pe minut pentru terminarea apelurilor în rețelele Vodafone și Orange reprezintă principalul remediu capabil să stimuleze dezvoltarea concurenței. La acestea se adaugă obligația celor două companii identificate ca având putere semnificativă, de a oferi acces la propriile rețele, de a nediscrimina și de a fi transparente.
Măsura supusă recent consultării publice iese din cadrul deciziilor de reglementare a tarifelor de interconectare prin intermediul unui model de calculație a costurilor, nepunând în discuție rezultatele acestuia, ci face transparentă o dezbatere ce a avut loc în ultima perioadă la nivelul sectorului, supunând-o procesului de consultare publică. ANRC va analiza comentariile și observațiile primite din partea persoanelor interesate, precum și argumentele acestora, urmând a-și fundamenta poziția în funcție de aceste argumente.
C@M: În ce condiții se retrage ANRC de pe o piață? De pe ce piețe veți ridica reglementările în următoarea etapă și ce alte piețe noi vizați pentru noile reglementări?
Dan Georgescu: Dereglementarea este instituită când toate rotițele mecanismului numit 'concurență' sunt bine unse și funcționează perfect. Decizia de dereglementare nu poate fi luată înainte de a analiza situația concurențială de pe o anumită piață și de a constata, pe baza unor studii de piață riguroase, desfășurate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind identificarea furnizorilor cu putere semnificativă pe piață, că furnizorul/furnizorii care inițial au fost desemnați ca având putere semnificativă și căruia/cărora le-au fost impuse obligații specifice nu mai dețin o poziție suficient de puternică pentru a bloca concurența.
În prezent la nivelul Comisiei Europene se analizează posibilitatea redefinirii piețelor relevante din domeniul comunicațiilor, iar abordarea ce va fi folosită în viitor de ANRC (având în vedere integrarea României începând cu anul 2007 în UE) va avea în vedere modificările cadrului de reglementare la nivel european. În 2007 ANRC își va concentra atenția asupra identificării unei/ unor piețe de broadcasting la nivel de gros. Ulterior, dacă se va stabili că pe piețele identificate nu există concurență efectivă, se vor desemna furnizorii/furnizorul cu putere semnificativă cărora li se vor impune obligații specifice.
C@M: De câți jucători, și cu ce cote de piață, este nevoie pentru ca o piață să fie recunoscută drept concurențială de ANRC și când preconizați că vă veți restrânge rolul strict la cel de arbitru, nu și de "concurent de serviciu"?
Dan Georgescu: Un indicator al gradului de concurență este gradul de concentrare a pieței, care se calculează ca sumă a pătratelor cotelor de piață deținute de furnizori. Cu cât gradul de concentrare a pieței este mai mic, cu atât nivelul concurenței este probabil să fie mai mare. Concentrarea pieței scade atunci când cotele de piață ale operatorilor dominanți se reduc și atunci când numărul furnizorilor activi pe piață crește.
Ca o exemplificare, în România, deși cotele de piață ale operatorilor dominanți pe piețele de telefonie rămân foarte mari, acestea sunt în scădere, iar numărul de furnizori alternativi a crescut. De exemplu, la jumătatea acestui an, 78 de furnizori concurau Romtelecom, cota de piață a acestora ajungând la 14,7% - situație mai mult decât încurajatoare. Pe piața de telefonie mobilă avem 4 furnizori, în condițiile în care pe piețe mature din alte state numărul acestora oscilează între 2 și 4, astfel că și pe acest segment putem spune că suntem bine poziționați în comparație cu situația din cadrul comunitar.
Pe scurt, pe măsură ce presiunea concurențială exercitată asupra operatorilor dominanți se intensifică, se creează premisele pentru dereglementarea treptată a pieței.
C@M: ANRC a demarat în primăvară un sondaj în industrie pentru o eventuală revizuire a cadrului general. Care sunt rezultatele consultării cu industria și la ce modificări de politică ne putem aștepta?
Dan Georgescu: ANRC a lansat în prima jumătate a anului 2006 procesul de consultare publică cu privire la metodologia de abordare a elaborării strategiei naționale de reglementare a sectorului comunicațiilor pentru perioada 2007-2010. Observațiile primite din partea industriei au fost analizate și vor constitui un aport esențial pentru elaborarea proiectului strategiei de reglementare care va fi supus consultării publice în cursul anului viitor.
La 25 septembrie 2006, ANRC a lansat o licitație pentru alegerea firmei de consultanță care va elabora recomandări privind cea mai potrivită abordare strategică a cadrului de reglementare. Deschiderea ofertelor va avea loc pe 7 decembrie 2006. După desemnarea firmei de consultanță, aceasta va avea obligația de a realiza, în termen de maxim 6 luni, un document cu recomandări care va constitui suportul principal pentru elaborarea proiectului de strategie.
Prin această inițiativă, ANRC urmărește revizuirea sistemului de obiective și instrumente de reglementare utilizate în prezent, în conformitate cu cele mai bune practici și modele de reglementare existente la nivel european și mondial. Scopul realizării strategiei de reglementare constă în creșterea coerenței și eficienței deciziilor de reglementare adoptate de ANRC, în același timp cu creșterea transparenței și predictibilității cadrului de reglementare a sectorului comunicațiilor electronice din România.
C@M: Care a fost impactul reglementărilor ANRC asupra investițiilor în industria telecom din țara noastră în ultimii trei ani?
Dan Georgescu: În ultimii trei ani investițiile și valoarea pieței de comunicații au crescut semnificativ. Numai în anul 2005 spre exemplu, în domeniul telecomunicațiilor s-au realizat investiții semnificative: aproximativ 1,8 miliarde de euro dintre care, conform ARIS, 1,16 miliarde au fost investiții directe cu impact semnificativ în economie. Cifrele arată, în mod evident, că piața românească de comunicații este atractivă pentru investiții. În primul rând, pentru că piața de comunicații din România are o creștere estimată de 20-25% pentru anul 2006 (avem chiar o creștere sensibil superioară celei înregistrate în țările membre ale Uniunii Europene).
C@M: Cum stimulează politica ANRC investițiile operatorilor în infrastructură? Considerați că politica ANRC respectă principiul neutralității tehnologice sau anumite investiții sunt stimulate mai bine decât altele?
Dan Georgescu: O contribuție importantă la atractivitatea investițională a unei piețe o are existența garanțiilor care susțin existența și funcționarea la parametri normali a concurenței.
Acestea sunt drepturi create în beneficiul operatorilor prin acțiunea reglementatorului pieței, precum posibilitatea unui operator de a se interconecta la tarife eficiente și în condiții echitabile cu rețeaua operatorilor cu putere semnificativă pe piață, posibilitatea de a oferi utilizatorilor servicii de telefonie prin intermediul facilității de selectare a transportatorului sau posibilitatea de a avea acces la abonații operatorului fost monopolist prin intermediul buclei locale a acestuia. Toate aceste aspecte sunt reglementate la noi și funcționează, dovadă fiind numărul mare al contractelor de interconectare încheiate cu Romtelecom, Orange și Vodafone.
Aplicarea principiului neutralității tehnologice a oferit pieței românești încă un avantaj important în comparație cu alte țări din Europa, fapt concretizat în existența în România a competiției bazate pe diferite tipuri de infrastructură.
Sunt mai multe modalități de manifestare a concurenței în sectorul comunicațiilor electronice. În primul rând, există concurența care se manifestă la nivelul serviciilor oferite de către diferiți operatori, care se bazează în esență pe vânzarea unor categorii de servicii furnizate prin intermediul aceluiași tip de infrastructură sau platforme tehnice (de ex. Carrier selection). Acest tip de concurență este, de obicei, prima formă de competiție care se manifestă la deschiderea unei piețe de comunicații electronice.
Al doilea tip de concurență, care are efecte benefice mult mai substanțiale pe termen lung, atât din punct de vedere al promovării investițiilor și inovației, cât și din prisma intereselor utilizatorului final, este concurența bazată pe utilizarea unor platforme tehnice diferite pentru furnizarea serviciilor de către diverși operatori.
Din punct de vedere al activității de reglementare, promovarea unei concurențe bazată pe competiția diferitelor tipuri de infrastructură asigură o dezvoltare durabilă a concurenței și creează premisele dereglementării piețelor.
C@M: Monopolul geografic al operatorilor de cablu, în care populația este captivă în aria de acoperire a unui unic operator de cablu/Internet, nu este o situație evident anti-concurențială?
Dan Georgescu: Retransmisia de programe audiovizuale (servicii de televiziune prin cablu) de către operatorii rețelelor de cablu coaxial utilizatorilor finali reprezintă un serviciu cu amănuntul. ANRC nu are competențe privind reglementarea serviciilor de conținut audiovizual furnizate publicului (servicii cu amănuntul).
În prezent ANRC evaluează dacă piața/piețele de gros a/ale serviciilor de transmisie prin rețelele utilizate pentru comunicații audiovizuale, în vederea furnizării de programe audiovizuale utilizatorilor finali prezintă caracteristici ce pot justifica impunerea de către ANRC a unor măsuri de reglementare. Analiza se va fundamenta pe evaluarea substituibilității cererii și a ofertei, luând în considerare toate tehnologiile de transmisie a serviciilor de programe audiovizuale prin rețele utilizate pentru comunicații electronice - cablu coaxial, sisteme radioelectrice terestre, satelit, IP etc. Dacă se va stabili că pe piețele identificate conform metodologiei ANRC nu există concurență efectivă, se vor desemna furnizorii/furnizorul cu putere semnificativă și se vor impune acestora, în mod corespunzător, una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute de lege. Eventualele abuzuri de poziție dominantă pe piața cu amănuntul pot fi sancționate de către Consiliul Concurenței, instituția care are atribuții în ceea ce privește aplicarea legislației generale în domeniul concurenței.
De altfel, Consiliul Concurenței a demarat deja o analiză în acest sens.
C@M: Operatorii 3play sunt acuzați de RomTelecom că practică subvenții încrucișate la servicii și că oferă apeluri telefonice la tarife sub costuri. Este aceasta concurență neloială? Cum se sesizează ANRC de practici anti-concurențiale în rândul jucătorilor mici, fără putere semnificativă de piață?
Dan Georgescu: ANRC nu se poate pronunța cu privire la aceste 'acuzații' înainte de finalizarea analizelor de piață. Cu toate acestea, chiar și în prezent, eventualele abuzuri ale jucătorilor mici, fără poziție semnificativă pe o anumită piață cu amănuntul pot fi sancționate de către Consiliul Concurenței, instituția care are atribuții în ceea ce privește aplicarea legislației generale în domeniul concurenței.
C@M: Cum va afecta reglementarea tarifelor de retail ale RomTelecom ofertele lui triple-play?
Dan Georgescu: În perioada septembrie-octombrie 2006 ANRC a supus spre consultare publică un proiect de decizie prin care stabilește formula de control al creșterii tarifelor serviciilor cu amănuntul ale Romtelecom, pe piețele pe care această companie are putere semnificativă. Formula de control urmează să îi permită operatorului libertatea de a-și modifica în mod liber pachetele de servicii, inclusiv tarifele, atât timp aceasta nu presupune practicarea unor prețuri 'de ruinare' care ar avea ca efect limitarea intrării pe piață a altor furnizori sau restrângerea concurenței.
C@M: De ce nu e lăsat RomTelecom să majoreze cuantumul abonamentelor (prin ridicarea controlului ANRC asupra tarifelor la retail)? Această măsură ar trimite clienții la concurență sau nu credeți că încă e posibil așa ceva?
Dan Georgescu: ANRC va ridica controlul asupra tarifelor de retail dacă, în urma analizelor pe care le estimăm pentru anul viitor, va reieși că această companie nu mai deține putere semnificativă pe piețele relevante cu amănuntul.
Până atunci, formula de control al tarifelor, în varianta propusă de ANRC spre consultare în octombrie 2006, oferă operatorului flexibilitate la stabilirea tarifelor individuale, permițându-i să continue fără nici o limitare procesul de rebalansare a tarifelor pentru a putea să reacționeze la schimbările intervenite pe piață.
