C@M: Care sunt atribuțiile ANRCTI după preluarea IGCTI, în luna aprilie 2007?
Dan Georgescu: Am preluat o instituție cu un personal mult mai numeros decât cel pe care îl aveam noi la ANRCTI, noi reprezentând cam o treime din personalul pe care l-am preluat. Din punctul nostru de vedere nu au fost probleme mari pentru că această mișcare a dus ANRCTI la nivel european, respectiv o singură instituție care gestionează resursele limitate în mutația frecvențelor și face și reorientările economice.
Așa se petrec lucrurile în cele mai multe țări europene și, de altfel, chiar în programul de guvernare este prevăzută o singură autoritate de reglementare în domeniul comunicației și tehnologiei informației. În acest sens, în luna ianuarie am preluat și de la MCTI sectorul de reglementare al tehnologiei informației. Practic acum suntem o autoritate ce acoperă comunicațiile electronice, tehnologia informației și poșta.
Noi facem doar reglementări, nu și proiecte și nu avem nici o legătură cu operatorii de pe piață, deci ne ocupăm pur și simplu cu arbitrajul pieței. Noi aplicăm, de fapt, legea pe care o face Guvernul și MCTI, iar deciziile pe care le dă președintele ANRCTI sunt decizii de implicație secundară în aplicarea legislației primare și a politicilor.
Nimeni nu mai are ca noi - 2500 de operatori autorizați și 2000 activi
C@M: Cum ați caracteriza piața actuală a comunicațiilor din România? Există modificări vizibile după aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007?
Dan Georgescu: Noi chiar ne-am pregătit din timp pentru acest moment. Toată legislația românească a fost aliniată începând din anul 2000-2003 la acquis-ul comunitar, deci nu am avut nici o problemă din punct de vedere legislativ. În cursul anului 2006 s-a emis Ordonanța de urgență nr. 70 care a adaptat tot cadrul de reglementare preexistent la noua situație în calitate de membru.
Sperăm ca piața să nu simtă, dar influența acestei intrări în Uniunea Europeană implică faptul că trebuie să urmăm algoritmul de emitere a deciziilor după tipic european, respectiv să notificăm la Comisia Europeană și la cele 27 de țări membre intenția de a emite o decizie și să așteptăm să primim observațiile, să facem consultare publică.
Așadar, procesul decizional va fi puțin întârziat, dar vom fi siguri că la momentul în care decizia va fi publicată în Monitorul Oficial are girul Comisiei Europene și nu mai poate fi contestată în nici un fel, nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere economic. Aceasta este principala deosebire față de calitatea de membru în curs de devenire și cea de după 1 ianuarie 2007.
Noi am urmat procedurile fără a fi obligați în perioada de accedere la Uniunea Europeană, am făcut analize de piață fără a ne obliga nimeni, dar exercițiul acesta făcut în perioada de pre-aderare ne folosește acum și am început din nou să facem analize de piață. Grecia, de exemplu, abia în 2006 a trecut prin Parlament legislația modernă, mergând practic pe legi mult mai vechi, iar la noi s-a implementat începând din 2002. La noi a fost o decizie destul de greu de luat, dar s-a luat, și ulterior s-a constatat că a fost bună. A fost o problemă pe piață pentru că acest sector nu era pregătit pentru liberalizare totală și au simțit și consumatorii acest lucru referitor la calitatea serviciilor pentru că zecile, sutele, miile de operatori care au apărut peste noapte nu au avut grijă de calitatea serviciilor. Nimeni nu mai are ca noi, 2500 de operatori autorizați și 2000 activi, în diverse domenii ale comunicațiilor electronice și ale poștei. Pentru noi este foarte greu să îi gestionăm și să îi tratăm pe toți la fel, indiferent de cifra lor de afaceri.
C@M: Aveți date că operatorii Zapp și RCS& RDS sunt în grafic cu implementarea 3G?
Dan Georgescu: Din punct de vedere al graficului avem primul punct de control la mijlocul anului 2008, deci nu putem interveni până atunci. Așa au fost angajamentele din ofertele făcute de cei doi operatori. Vom analiza în vara anului viitor dacă și-au îndeplinit angajamentele. Noi avem informații neoficiale despre ce anume se instalează, dar nu le putem spune că sunt cam întârziați în atingerea obiectivelor, pentru că nu avem dreptul. Până în iunie 2008 nu putem emite nici un fel de avertisment.
Reacția ANRCTI la ... contra reacția RCS&RDS
C@M: Care este răspunsul ANRCTI la obiecțiile RCS&RDS legate de faptul că ei ar fi publicat lista locațiilor de interconectare și prețurile la timp pe site; RCS&RDS acuză faptul că alți operatori (Romtelecom) n-ar fi fost obligați să facă publice aceste prețuri și locații de interconectare. De asemenea, RCS & RDS a anunțat pe 7 septembrie 2007 că atacă în justiție ANRCTI, apreciind că deontologia profesională impune funcționarilor publici păstrarea confidențialității cu privire la acțiunile de control și la sancțiunile aplicate agenților economici. Cum reacționați?
Dan Georgescu: Desigur, orice decizie și sancțiune pe care noi o aplicăm poate fi contestată în justiție. Trebuie, însă, să analizăm de ce s-a ajuns la această amendă pentru că noi am explicat atunci când s-a luat această decizie că avem foarte multe reclamații la adresa lor, că RCS&RDS a refuzat ani de zile interconectarea, nu a publicat nimic pe site în acest sens. În plus, nu sunt sustenabile acuzele la adresa Romtelecom, pentru că acesta a publicat de ani de zile, pe site-ul său, oferta de interconectare, cu toate punctele și tarifele reglementate.
RCS&DS nu a avut tarifele reglementate și nici nu a răspuns cerințelor pieței. Când ești un operator cu câteva zeci de mii de abonați nu suferă foarte mulți, dar când ai sute de mii aceștia trebuie să vorbească în toate rețelele. Astfel au început să se adune la noi petiții și reclamații la adresa RCS&RDS de la abonații ce nu pot suna în celelalte rețele. Dacă vom compara câte acorduri de interconectare are Romtelecom și câte avea RCS & RDS și pe care le și tergiversa, vedem de ce s-a ajuns aici. Datorită acestei presiuni și ca urmare a acestor reclamații, a trebuit să emitem o decizie temporară referitor la interconectare, special pentru acest operator.
După aceea am mai emis o decizie temporară și acum îi putem sancționa pentru că nu respectă această decizie. Înainte, neexistând o decizie punctuală dată pe această problemă, nu aveam temei legal să îi sancționăm.
Fiind vorba de o amendă administrativă, banii se duc la bugetul statului, deci nu ajung în conturile ANRCTI și sigur că acțiunea în justiție suspendă plata amenzii. Când va rămâne o hotărâre definitivă atunci se va plăti sau nu, dacă se constantă că decizia amendării a fost justificată.
Oricum, scopul nostru nu este sancționarea, ci ca RCS&RDS să aibă comportamentul unui operator național mare, care răspunde tuturor cerințelor de calitate ale abonaților.
C@M: Operatorul RCS&RDS a participat la consultările publice?
Dan Georgescu: Nu. Noi am publicat în consultare publică proiectul de decizie și am avut consiliul consultativ unde sunt invitate toate părțile interesate. Ei nu au participat, astfel încât noi am înțeles că sunt de acord cu această decizie, de vreme ce nu au contestat și nu au făcut vreo observație.
C@M: Aveți și alte cazuri de operatori care nu dau curs acestor întâlniri?
Dan Georgescu: Nu. Trebuie să ne gândim și la dimensiunile pieței și la impactul pe care îl au companiile pe piață. Al patrulea operator, UPC, s-a preocupat de problema interconectării, deci nu avem din partea utilizatorilor acestui operator reclamații atât de numeroase, ca în privința RCS&RDS.
Portabilitatea numerelor – un proiect de 600.000 euro
C@M: Când va fi disponibilă portabilitatea numerelor în România și care credeți că va fi impactul acesteia pe piață, ținând cont că în celelalte țări unde s-a introdus aceasta fenomenul migrației utilizatorilor a fost foarte restrâns?
Dan Georgescu: Noi am abordat o cale avantajoasă pentru a realiza această cerință europeană și am beneficiat de subvenții Phare din partea Comisiei Europene. Termenul de punere în funcțiune este trimestrul I 2008. Inițial noi ne angajasem să fie gata la sfârșitul anului 2007, dar procedurile pentru contractarea acestei finanțări nerambursabile au durat mai mult. Valoare finanțării este de circa 500.000 euro, proiectul în totalitate fiind de 600.000 euro, dar există și o contribuție din partea noastră. Am trecut toate fazele de licitație, s-a desemnat furnizorul pentru soluția respectivă, iar în momentul de față avem ședințe periodice cu furnizorii. Va fi o soluție unică, portabilitatea asigurând-se între rețele mobile și rețele fixe, ci nu fix-mobil. Sistemul va fi localizat în spațiul nostru, dar va fi operat de un operator independent selectat tot prin licitație, care va gestiona această bază de date.
C@M: Ați afirmat că veți recalcula tarifele de terminare mobilă. Au venit operatorii mobili cu un model propriu LRIC?
Dan Georgescu: Procesele își urmează cursul. Practic, aceleași decizii sunt atacate din două părți, în sensul în care dacă un dosar trece de justiție îl contrazice pe a doua acțiune care este inversă.
Problema revizuirii tarifelor nu se întâlnește doar la noi în țară și trebuie să o judecăm în funcție de noile tehnologii, precum 3G.
S-a constituit deja grupul de lucru care a avut o primă întâlnire și ne ocupăm și de operatorii de telefonie fixă, respectiv de impactul Next Generation Network (NGN) care schimbă datele problemei și modelele. Nu mai are rost să facem revizuirea pur și simplu a tarifelor pe baza tehnologiei 2G și a modelelor vechi pentru că trebuie să ținem seama de ceea ce se întâmplă nou și în acest caz vom vedea dacă tarifele sunt mai mari sau mai mici.
O investiție nouă implică cheltuieli, echipamente etc, dar pe de altă parte toată lumea știe că 3G este foarte eficient în materie de voce, pentru că stația de bază 3G permite un trafic mult mai mare, iar costurile sunt repartizate la un trafic mai mare. Ecuația s-a complicat, dar există deja exemple și din alte țări, unde există și consultanți specializați pe domeniul acesta și vedem contextul revizuirii analizelor de piață în perspectivă europeană.
C@M: În justiția noastră există specialiști care să înțeleagă aceste probleme tehnice?
Dan Georgescu: Nu există specialiști, dar există posibilitatea angajării unor consultanți.
C@M: Care credeți că este dimensiunea pieței NGN din România?
Dan Georgescu: Romtelecom este operatorul național care are o rețea veche și trebuie să investească într-una nouă. Operatorii de telefonie mobilă și chiar cei de cablu au făcut de la început NGN. Acum câțiva ani comunicările făcute de Astral și UPC vorbeau de prima rețea urbană IP centric și într-adevăr, acea rețea este de nouă generație. Ei nu au centrale digitale și switchuri, ci routere etc. Romtelecom este, de fapt, singurul care trebuie să investească (au și anunțat în acest sens că vor investi 500 milioane euro) și care trebuie să urmeze calea către comunicația pe pachete și comunicația IP – acesta este miezul NGN.
C@M: Această strategie Romtelecom va crește întreaga piață, pentru că nodul comunicațiilor românești trece totuși prin Romtelecom?
Dan Georgescu: În primul rând, dacă Romtelecom implementează rețeaua NGN va avea o capacitate fantastică, va suporta un trafic mult mai mare decât are în prezent, iar rețeaua va fi pregătită în primul rând pentru date și Internet pentru că de la un capăt la altul, de la utilizator la utilizator toată comunicația trece în standard IP, adică nu se mai face conversie la nici un nivel al rețelei.
Sunt operatori, ca Telecom Italia, care au micșorat foarte mult nodurile de comutație, ce au transformat nodurile de rutare în noduri de comunicație. E foarte economic așa.
C@M: Mutând puțin perspectiva, care credeți că va fi soarta STS, în discuțiile de acum privind trecerea acestui serviciu special în curtea MCTI ?
Dan Georgescu: STS este un serviciu care nu este operator pe piață, pentru că serviciile oferite de STS sunt gratuite. STS are o lege proprie de organizare și într-o anexă a legii respective sunt definite rețelele și beneficiarii. Părerea mea este că trebuie judecat cu mare atenție pentru că guvernul care dorește să-și asigure telecomunicațiile speciale pentru conducere, minister, președinție are două căi: să investească și să asigure un buget unei instituții care face aceste comunicații în mod gratuit sau să distribuie bugetul respectiv la toate instituțiile, care să-și achiziționeze de pe piață serviciile de care au nevoie, fiecare de la operatorul pe care îl selecționează prin licitație.
Depinde care cale este mai eficientă. S-ar putea ca dacă ar dispărea STS-ul, bugetul acestuia să fie divizat în bugete pentru minister, președinție, SPP, iar acestea să fie nevoite să cheltuiască mai mulți bani pentru achiziționarea echipamentelor de pe piață. Repet, trebuie văzut dacă nu e mai eficient să se folosească infrastructura STS, administrată corect de specialiștii instituției. Este o decizie economică, până la urmă. La bugetul statului trebuie văzut cum e mai avantajos. Operatorii se simt frustrați că anumite contracte sunt anulate de Ministerul Justiției, dar atâta timp cât STS-ul nu emite facturi, asigurând un serviciu profesionist gratis, sigur că Ministerul Justiției va opta pentru această variantă.
C@M: Ce urmează să mai întreprindeți pentru această a doua perioadă a anului 2007?
Dan Georgescu: Noi am terminat procesul de reorganizare, mai avem o ultimă etapă a activității de eGuvernare pe care sperăm să o definitivăm în următoarele 2 luni. În acel moment dorim să se simtă pe piață că există o singură autoritate. Dorim să ne optimizăm cheltuielile, să vedem dacă putem diminua tarifele de utilizare a spectrului, așa cum am micșorat tarifele de monitorizare, de la an la an. Sigur, cu condiția să scăpăm de alte activități colaterale care nu făceau obiectul autorității (ex: eGuvernare, sistemul 112). Ne dorim ca operatorii să simtă că reglementarea este numai în favoarea lor.
Suntem la jumătatea programului de 600 de telecentre, fondurile de serviciu universal sunt deja colectate din ultimii bani; alți bani nu mai colectăm de pe piață. La sfârșitul anului viitor vor fi terminate peste 600 de telecentre și vom încerca, împreună cu MCTI, să schimbăm strategia de serviciu universal. În condițiile României am asigurat acces la comunități, dar un cetățean european trebuie să aibă acces individual, oriunde s-ar afla pe teritoriul țării în 5 zile.
Articol apărut în COMUNIC@ȚII MOBILE - Revista afacerilor Telecom @ Mobile Media. ANUL IX - NUMĂRUL 78 - septembrie 2007
Comandați online ediția print a revistei COMUNIC@ȚII Mobile:
|
