Întâmpinat cu oarece reticență de către profesioniștii din industriile IT&C, ca orice politician ajuns prin jocul electoral în această zonă selectă, ministrul Gabriel Sandu chiar vrea să facă ceva la MCSI. Spre deosebire de ultimii 3 miniștri de la UDMR, Sandu a intrat deja la butoanele mari ale strategiei guvernamentale. Să vedem cât de mult va fi lăsat să evolueze, de către colegii din Guvern.
C@M: Nu credeți că există o discrepanță între importanța ministerului dvs. și banii alocați de Guvern pentru acesta?
Gabriel Sandu: Eu cred că nu. În prezent, Guvernul Emil Boc este conștient că una din soluțiile problemelor pe care le ridică criza este administrația publică minimală care nu poate fi rezolvată decât cu servicii electronice. Astfel, prima hotărâre foarte importantă pe care am luat-o a fost extinderea SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice). La ora actuală, dacă am avea măcar cele 20 de servicii electronice care guvernează Europa, am scăpa de 90% din problemele din administrație.
Economii de sute de milioane de euro prin guvernarea electronică
C@M: Ce ne împiedică să avem cele 20 de servicii electronice?
Gabriel Sandu: În primul rând costurile, dar în al doilea rând și faptul că nu am avut și câteva strategii de primă mână care ar fi fost necesare pentru România. În primul rând nu am avut strategia națională de broadband, trecerea către Internetul de bandă largă și de mare viteză. Am adoptat strategia în luna martie 2009 și acum putem accesa cele 110 milioane euro care făceau parte din fondurile structurale nerambursabile ce trebuiau accesate până la sfârșitul anului în curs. La acestea se pot adăuga alte 60 de milioane euro tot pentru partea de broadband, în această perioadă de criză. Încercăm să ne descurcăm cu capitalul care ne-a fost alocat de Ministerul de Finanțe pentru 2009 și dacă putem folosi acest minim capital în programe multianuale chiar s-ar putea să avem succes. Convingerea mea este că autostrada informației este absolut necesară pentru dezvoltarea României. Neșansa dezvoltării țării noastre poate deveni o reală șansă dacă știm să folosim infrastructura de telecomunicații și mai ales întreaga avere a IT-ului românesc. Vă pot semnala astfel un proiect care ar putea economisi câteva zeci de milioane de euro anual, și anume trecerea întregului guvern pe sistemul de execuție bugetară online, respectiv managementul și execuția bugetară a României. În cazul în care acest proiect este acceptat de Ministerul de Finanțe, va avea ca rezultat imediat o economie de cel puțin 100 de milioane de euro per ansamblu, pe an.
Managementul documentelor - o urgență guvernamentală!
Gabriel Sandu: Un alt punct important este realizarea acelui portal enorm care ar trebui administrat de SGG (Secretarul General al Guvernului), care ar însemna ca absolut toată corespondența, managementul și circuitul documentelor să se facă online în interiorul Guvernului. Astfel, în loc să avem o Hotărâre de Guvern sau o Ordonanță de Urgență pe care o inițiază MCSI cu 17 semnături, o trimitem direct la SGG, care o transmite mai departe și în momentul în care este aprobată și publicată în Monitorul Oficial urmează să o punem în aplicare.
C@M: Pe piața românească există deja soluții la cheie de managementul documentelor. Veți lucra cu acestea?
Gabriel Sandu: Dacă există, urmează să le preluăm pentru că avem trei direcții clare: capitalul nostru curent, partea de credit de angajament, fondurile structurale sau parteneriatele public-privat. Pe proiecte multianuale o să încerc să dau drumul la tot ce înseamnă managementul și planificarea execuției bugetare, atât pentru Guvernul României, cât și pentru cele două instituții din subordinea mea, C.N. Poșta Română și S.N. Radiocomunicații.
Premierul Boc a acceptat proiectul eRomânia
C@M: Cum îi veți convinge pe ceilalți colegi miniștri să participe la strategia eRomânia, decisă de către MCSI?
Gabriel Sandu: Strategia eRomânia, primul proiect pe care l-am inițiat în momentul în care am devenit ministru MCSI, prevede integrarea electronică a Guvernului României, dar mai ales eRomânia așa cum apare, de exemplu, eAustria. Aceasta este viziunea pe care am prezentat-o premierului și pe care acesta a acceptat-o imediat. Am semnat deja protocolul cu Ministerul Sănătății pentru eSănătate, am inițiat protocolul cu Ministerul Educației, am primit câteva propuneri de modificare a protocolului cu Ministerul de Finanțe, avem semnat protocolul cu Ministerul Turismului și cu Ministerul Culturii. Așadar, majoritatea miniștrilor au înțeles acest proiect. eRomânia înseamnă 3500 de orașe și comune care vor exista pe un portal poate mai mare decât Wikipedia, în care fiecare comună va avea o prezentare cu date istorice, geografice, culturale, turistice, business și partea de e-comunitate. Din eRomânia se desprinde proiectul eGuvernare, care este parte componentă a strategiei naționale eRomânia. eGuvernare vizează cele 15.000 de instituții care vor exista pe portalul SEN, cele 13.000 de instituții pe care le avem pe sistemul electronic de achiziții publice, dar mai departe înseamnă eTax - plata taxelor online - și eEducație, eSănătate, dar ne ducem și către eCultură, eTurism și chiar eBiserică. Fiecare din ele va reprezenta o componentă foarte clară în acest portal și vom avea cele 20 de servicii electronice, care sunt obligatorii în Uniunea Europeană.
C@M: Cu cine veți implementa acest plan?
Gabriel Sandu: Totul se va face aici la MCSI. Am început să reorganizez ministerul pe noile baze și am preluat de la ANCOM problematicile legate de semnătura electronică, comerțul electronic, spam-ul și comerțul electronic. Încerc să fac un departament special de cyber crime și unul separat de aprobare a tuturor proiectelor de peste 100.000 euro, astfel încât cele două condiții de interconectare și interoperabilitate pentru orice proiect din cadrul Guvernului să fie îndeplinite.
C@M: Veți urma exemplul SUA, unde cyber crime-ul este delict federal?
Gabriel Sandu: Aș dori să facem o strategie națională de cyber crime unde să adunăm toate părerile competente pe acest subiect. În primul rând aș lansa această strategie pe Internet pentru a vedea care sunt viziunile tuturor marilor companii și punctul de vedere al serviciilor românești. Din punctul meu de vedere, atât infrastructura de telecomunicații, cât și cea de IT, respectiv infrastructura de servicii de Internet, trebuie să facă parte din siguranța națională. Sunt câteva elemente care ne asigură dezvoltarea în viitor, iar România poate nu o să intre atât de rapid în circuitul autostrăzilor europene, dar în autostrada informațională este obligatoriu să intre. De exemplu doriți să mergeți la un restaurant dintr-un oraș al țării - dar nu există o listă a restaurantelor pe Internet. Fiecare sat sau comună ar trebui să aibă o listă cu pensiunile din zonă, standardul acestora și accesul în zonă. Uitați-vă la Anglia, dar mai ales la Austria, care are 99% din serviciile electronice pe Internet funcționale pentru toată populația țării. România ar trebui să se orienteze mai repede către antrenarea oamenilor către folosirea lor, decât să facem doar producție de echipamente pe care să le racordăm ulterior între ele.
"Vreau să aflu care va fi viitorul telecom în Europa în următorii 10 ani"
C@M: Cum se integrează România în dezvoltările europene din zona telecom?
Gabriel Sandu: Strategia Națională de Telecomunicații pe care o pregătim, împreună cu Strategia Națională de Spectru vor însemna o punere de acord atât cu legislația europeană, dar și cu necesitățile României. De asemenea mai avem și strategia pentru serviciul universal prin care considerăm că fiecare cetățean al României are dreptul la acces la nivel de telefonie fixă și mobilă. Susțin eforturile Lordului Stephen Carter (fostul șef al ANCOM-ului britanic, care a pus bazele actualei dezvoltări a telecomunicațiilor din Marea Britanie) de introducere a broadband-ului în serviciul universal. Voi avea o întrevedere cu acesta la Londra pentru a vedea care este viitorul telecomunicațiilor în Europa, atât din punct de vedere al repartizării spectrului, cât și din punct de vedere al reglementărilor, dar mai ales ce înseamnă Internetul pentru Europa în următorii 10 ani. De asemenea, vreau să aflu dacă și Anglia are aceeași părere cu Austria, ca într-o perioadă de 3-5 ani fiecare cetățean al Europei să fie identificat electronic. Aș vrea să alegem cele mai bune modele din Europa și să le implementăm în România cu soluțiile locale.
Avem atâta fibră optică cât să înconjurăm Ecuatorul de 2 ori
C@M: Cum vedeți armonizarea infrastructurilor de fibră optică din România?
Gabriel Sandu: România are atâția kilometri de fibră optică încât se poate înconjura Ecuatorul de două ori. CFR are fibră optică, Conpet are la rândul său, la fel și Transelectrica. În loc să avem o singură companie în care să colaboreze toată lumea, sub coordonarea S.N. Radiocomunicații, fiecare companie lucrează de sine stătător și practic nu folosește decât 2 - 6% din capacitatea pe care o are. Chiar și din această cauză am inițiat Strategia Națională de Telecomunicații, pe care o voi face împreună cu Institutul Național de Cercetări în domeniul Comunicațiilor, care este tot sub coordonarea MCSI, în așa fel încât toate aceste structuri și infrastructuri să fie puse în slujba unui singur obiectiv - asigurarea Internetului de mare viteză și de bandă largă în toată România.
C@M: Aveți sprijinul pieței în acest demers?
Gabriel Sandu: Am deja adresa oficială din partea dlui. ministru Radu Berceanu prin care își pune la dispoziție întreaga structură pentru colaborare, avem deja semnat un memorandum de înțelegere cu Teletrans, cu Conpet am avut discuțiile premergătoare, SNR se află în subordinea mea și cred că toți vor colabora.
C@M: Care este reacția companiilor private?
Gabriel Sandu: Odată cu Strategia Națională de Telecomunicații, cu Strategia Națională de Broadband și cu participarea la redactarea Strategiei Naționale de Spectru cred că toți jucătorii ar trebui să joace la aceeași masă.
C@M: Care sunt măsurile anticriză ale MCSI? Aveți un plan concret în acest sens?
Gabriel Sandu: Strategia Națională eRomânia este prima directivă pentru noi, deoarece în momentul în care în cadrul MCSI o să apară un departament special de standardizare și când cetățenii își vor plăti toate taxele online pe un singur formular, atunci ne vom îndeplini obiectivul. Pe scurt, principalul nostru obiectiv este scurtarea timpului petrecut de cetățeni pentru informare, plata taxelor și a impozitelor și pentru primirea oricărui document de care are nevoie, online.
C@M: Care este orizontul de timp pentru îndeplinirea acestor trei obiective?
Gabriel Sandu: Maxim patru ani, adică până la sfârșitul acestui mandat, totul trebuie să fie online. Partea de execuție bugetară este esențială - dacă de la nivelul comunei până la cel al prim-ministrului, trecând prin Ministerul de Finanțe, vom avea o viziune zilnică a ceea ce înseamnă încasări, plăți și cheltuieli, în acel moment vom putea vorbi de al doilea element esențial pentru partea de economisire. În al treilea rând, am semnat un protocol cu Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii pentru înființarea a 10 parcuri de software în care vom folosi toate facilitățile pe care le au atât parcurile tehnologice, cât și zona de software, dar mai ales partea de cercetare. Toate aceste componente vor fi strânse în parcurile de software. Avem deja cereri de la Timișoara, Arad, Târgoviște, Cluj, pentru asemenea parcuri.
15.000 de ofițeri pentru eGuvernarea noastră
Discutând cu marii operatori ne-am dat seama că una dintre marile lor probleme este forța de muncă și atunci am inițiat o discuție cu Ministerul Educației în așa fel încât să știm clar care sunt necesitățile de forță de muncă specializată pe IT, telecomunicații și pe serviciile poștale. În proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere, în 255 de comune avem 500 de puncte de informare și 255 de laboratoare informatice unde avem 500 de angajați care aveau alte specializări, dar pe care i-am instruit pentru a face programe informatice pentru companii sau localități publice locale. Ministerul Educației ar trebui să pună curricula pe sistemul de IT, iar noi să ne ocupăm de partea de telecomunicații și să introducem prin Internetul de mare viteză în toate școlile din România curricula pe sistem informatic, inclusiv cu servere de mare capacitate care să asigure transmiterea acestor lecții la minim 50.000 de elevi. Odată cu Hotărârea de Guvern care prevede înscrierea tuturor instituțiilor guvernamentale românești pe SEN, adică aproximativ 15.000, fiecare instituție va avea obligatoriu un ofițer de eGuvernare, care va răspunde de tot ce înseamnă servicii electronice. În plus, de la începutul anului am avut cel puțin 300 de instituții înscrise pe SEN, dar am dat și legea ca 20% din tot ce înseamnă parte de achiziții să se facă obligatoriu prin sistemul electronic de achiziții publice, unde avem deja 13.000 de instituții înscrise. Acestea sunt obiectivele stabilite la începutul anului, care au fost deja atinse. Orice informație publică trebuie să fie disponibilă 24 de ore din 24 - de exemplu ce cuantum de taxe a plătit un cetățean, cât mai are de plătit, la ce grădiniță își poate înscrie copilul, la ce restaurant poate mânca.
C@M: Credeți să suntem mult în urmă față de ritmul normal de absorbție a fondurilor europene pentru proiectele IT&C?
Gabriel Sandu: Noi am redus ritmul de absorbție a fondurilor de la circa 1 an și jumătate la 108 zile și am redus numărul etapelor ce trebuiau parcurse de un proiect, de la 7 la 4. Mai mult, MCSI are control financiar propriu, iar în prezent Autoritatea de management acordă doar partea de fonduri globale, iar restul deciziilor le iau specialiștii MCSI. Sper ca până la sfârșitul anului să fie aprobate toate cele 714 proiecte pe care le avem până acum, pe lângă faptul că vom deschide call-uri în proporție de 90% din fondurile respective.
NetCity - funcțional în maxim 2 ani
C@M: Mulți dintre specialiștii industriei spun că NetCity nu mai este un proiect fezabil, înainte de a se concretiza. Care este viziunea dvs?
Gabriel Sandu: Prima lege pe care am făcut-o publică după numirea mea în funcția de ministru a fost legea infrastructurii. Am discutat cu toate companiile implicate care mi-au spus câte probleme au vizavi de această infrastructură, faptul că sunt 3500 de consilii cu tot atâtea tipuri de hotărâri, fiecare cu alte tarife. După părerea mea, aici va trebui să existe un lucru combinat între ce înseamnă activitatea guvernamentală și autoritățile publice locale față de activitatea lor pe plan local.
Prin legea infrastructurii voi impune ca în maxim 2 ani de zile tot ceea ce înseamnă cabluri să intre obligatoriu în subteran. Eu cred că proiectul NetCity ar trebui reglementat mult mai atent și ar trebui stabilite niște directive - așa cum România îndeplinește directivele europene și orașele să îndeplinească directivele guvernamentale cu responsabilități foarte clare. Avem nevoie și de legea canalului unic care să stabilească că orice autorizație de construcție care se dă, să fie doar cu canal unic. Din punctul meu de vedere proiectul NetCity ar trebui să existe, dar trebuie făcut foarte atent, fără suprapuneri, în așa fel încât să ținem cont și de investițiile necesare și de interesul cetățenilor.
Prin eRomânia încerc să fac tot ce înseamnă ejudeț - de exemplu eAlba, eBacău - și să venim cu toate serviciile minimale către cetățean. Trebuie să facem câteva proiecte pilot și la sfârșit toate să aibă aceleași principii de interconectare și interoperabilitate. Trebuie să înțelegem că într-un fel stabilești NetCity în București și în alt fel într-un oraș de 25.000 de locuitori, de exemplu.
C@M: Cum apreciați problemele tehnice apărute în rețelele operatorilor mobili imediat după cutremur?
Gabriel Sandu: Există o ordonanță de urgență prin care șeful comitetului care coordonează proiectul 112 este ministrul comunicațiilor. Pe baza acestei ordonanțe am făcut o convocare imediată a tuturor marilor operatori după cutremur, pentru că am considerat că acel 1:100 respingeri de apeluri pentru 112 este esențial, iar prioritizarea și existența unor trunchiuri separate pentru 112 este necesară. Am avut o discuție atât cu șeful STS, cât și cu șeful ANCOM, în care am stabilit extinderea anchetei la nivel de 112 până la faza de racordare, în așa fel încât să vedem de unde au provenit acele respingeri de 15% - cine a avut probleme la racorduri, la respingeri etc. Vizavi de STS, am cerut un raport separat despre ce s-a întâmplat în interiorul comunicațiilor STS și am ajuns la concluzia că această activitate trebuie împărțită în două entități - partea inspectoratelor pentru situații de urgență și tot ce înseamnă interiorul Guvernului trebuie asigurat de STS, iar 112 trebuie controlat în așa fel încât doar 1 apel din 100 să poată fi respins. Cât privește situația prezentată în mass-media, cred că aceasta a fost amplificată și a dus la panică, iar eu susțin că baza de la care s-a plecat nu a fost cea reală. Romtelecom a avut apeluri de 1000 de ori mai multe decât într-o zi obișnuită și nu a picat - dintr-o sută de centrale, doar la 4 s-au înregistrat probleme și asta numai la conectarea cu partea de comunicații mobile. Pentru celelalte două mari companii - Orange și Vodafone - voi ști clar, pe baza anchetei ANCOM, până unde trebuie să intervenim. Oricum, cred că ar trebui să mai facem o analiză a licențelor acordate acestor mari operatori, ca să vedem în ce măsură au respectat tot ce le-a fost acordat.
C@M: Ce mesaj le transmiteți specialiștilor din telecom și cititorilor revistei noastre?
Gabriel Sandu: În primul rând vă mulțumesc și sunt mândru că stau alături de dvs. Urmăresc revista dvs. și mi se pare excepțională. Apelul meu este unul singur: citiți această revistă pentru că orice bază avem pentru trecerea României pe eRomânia și eGuvernare este esențială. Aș mai face încă un apel: aștept la discuții pe oricine crede că poate ajuta la redactarea tuturor strategiilor și la implementarea lor.
Articol apărut în COMUNIC@ȚII MOBILE - Revista afacerilor Telecom @ Mobile Media. ANUL IX - NUMĂRUL 94 - aprilie-mai 2009
Comandați online ediția print a revistei COMUNIC@ȚII Mobile:
|
