Interviu cu Ministrul MCTI - Zsolt NAGY
Exact cu un an în urmă, în iulie 2005, ministrul Zsolt Nagy, ne acorda la Radio Mix un interviu despre primul semestru de activitate la MCTI. A mai trecut un an și lucrurile s-au mai așezat. Industriile IT&C sunt cele mai dinamice de pe piața românească, veniturile acestora provenind acum în proporție de 90% din direcția Comunicațiilor. Să vedem ce spune domnul ministru în iunie 2006.
MCTI - centrul dezvoltărilor informatice guvernamentale
C@M: Cum stăm domnule ministru la politica de informatizare a tuturor ministerelor, acțiune coordonată de către MCTI?
Zsolt Nagy: Vă anunț în premieră că pe 20 iunie 2006 am anunțat Hotărârea de Guvern privind deschiderea sistemului de informatizare privind ședința de Guvern, care înseamnă că pe lângă sistemul existent în prezent în care doar în timpul ședinței de guvern se pot urmări electronic documentele, acest sistem va fi extins la nivelul ministerelor. Așadar, fiecare minister se poate conecta la aceeași rețea, iar documentele pot fi disponibile și la ministere în format electronic. Ulterior ne extindem și pe circuite de avizare, facilitând și dinamizând acest proces de avizare. Rețeaua există deja, doar aplicațiile și echipamentele se adaugă, extinzându-se peste soluția actuală dezvoltată cu Microsoft, pentru ședințele de guvern.
C@M: Partea de administrare e gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale?
Zsolt Nagy: Aici intră în acțiune Secretariatul General al Guvernului, iar partea de comunicații este asigurată de rețeaua existentă a STS. O altă noutate în acest domeniu e aceea că MCTI a devenit centrul dezvoltărilor informatice și toate proiectele în acest sens trebuie să treacă pe aici pentru a fi gestionate în mod unitar și în linie cu o strategie comună. Acest lucru a fost pronunțat în ședința de guvern din 31 mai, la care am ajuns cu greu și după multe discuții. Hotărârea a fost pronunțată chiar de către premierul Călin Popescu Tăriceanu.
C@M: Totuși, ce importanță credeți că i se atribuie industriei IT&C de către Guvern?
Zsolt Nagy: Domeniul IT&C a atras cele mai multe investiții în România. Perspectiva guvernului față de acest domeniu s-a schimbat mult față de anul trecut. Putem spune, în primul rând, că domeniul IT&C a fost inclus ca domeniu prioritar în strategia noastră de export. Pe lângă aceasta, IT&C-ul a ajuns în atenția primilor demnitari din țară, astfel încât atât Președintele țării, cât și Premierul au vizitat ediția Târgului CERF de anul acesta. S-au realizat investiții foarte importante și le-aș aminti doar pe cele din ultimele 7 luni – Infineon, HP, SAP, Microsoft și Oracle, toate cu centre de cercetare și dezvoltare deschise în România. Toate acestea vin ca rezultate ale eforturilor MCTI de a atrage investiții și de a demonstra posibilitățile României în domeniu.
C@M: Spuneați în 2005 că avem conținut românesc valoros, însă nu îl putem vinde eficient. Cum ați contribuit d.voastră și companiile din țară la creșterea vizibilității și a încrederii în brandul România?
Zsolt Nagy: Am creat un brand cu care ne prezentăm serios la nivel internațional, și anume Cre@tive Romania. Este un brand creat chiar de mine, ce a fost preluat și de cei de la Ministerul Industriei și Comerțului, respectiv se folosește ca brand de promovare a industriei IT&C din România. Mă bucură acest fapt, pentru că înseamnă că este considerat un brand reușit.
Colaborăm cu asociațiile și companiile importante pentru a promova atât forța de muncă din România, capacitatea intelectuală, cât și produsele din România. Câteva elemente deosebite în acest sens ar fi Târgul Systems Munchen, Târgul IT&C din China, Summit-ul internațional Societatea Informațională din Tunisia și CeBIT 2006, precum și întâlnirile bilaterale.
Anul acesta am organizat și misiuni economice, precum cea de la începutul lunii iunie în Franța, unde în cadrul unei întâlniri cu omologul meu francez, delegația a fost însoțită și de o misiune economică.
Extinderea sistemului de raportare de la marii contribuabili către IMM-uri
C@M: În Raportul de monitorizare a României de către UE din 16 mai 2006 se arată: „Ritmul de implementare a sistemelor IT de interoperabilitate fiscală a scăzut, suferind întârzieri semnificative de mulți ani". Care sunt cauzele reale ale acestor întârzieri?
Zsolt Nagy: Este vorba de sistemul de raportare a TVA-ului către Comisia Europeană, dar nu MCTI este vinovatul. Ministerul Finanțelor Publice gestionează acest sistem. Fără a intra în istorie, important este că sistemul intră în teste începând cu luna iulie, perioada de teste fiind de jumătate de an, astfel încât după 1 ianuarie 2007 acest sistem va fi complet funcțional, și se va putea elimina stegulețul roșu care există aici.
În general, însă, mai avem probleme în sensul în care trebuie să facem diferite domenii de activitate să înțeleagă că IT&C-ul nu este un moft, ci o soluție prin care își pot crește capacitatea administrativă de a gestiona problemele pe care le au în industrie. Acesta este mesajul care trebuie înțeles. De fapt, e vorba de un factor de competitivitate - dacă eu nu am, are concurentul meu, iar în Uniunea Europeană există concurență pentru atragerea fondurilor europene.
Ideea este să introducem servicii prin care să-i facem interesați să investească în IT&C. Și vor investi doar dacă prin aceasta reușesc să economisească ulterior bani și timp. Aceasta este cauza pentru care oamenii investesc în soluții de tipul Internet banking, plată la distanță - e mult mai ușor să lucreze de la birou sau de acasă și să opereze în contul bancar, de exemplu.
Astfel de soluții vin din partea MCTI. Dorim să extindem sistemul de raportare care este acum pentru marii contribuabili către întreprinderile mici și mijlocii. Dorim să ne orientăm și către declarațiile vamale. Dacă ne referim la utilizatorii rezidențiali venim cu un proiect care, vă anunț încă o dată în premieră, este doar la câțiva pași de lansare - Ghișeul virtual de plată - care creează interfața de plată a amenzilor de circulație în prima fază prin intermediul computerului și al Internetului, cu cardul bancar. Creăm încă o posibilitate de a arăta că statul are încredere într-un astfel de sistem de plată, ca să nu mai vorbim de beneficiile de timp și de confort acordate cetățeanului, care nu mai e nevoit să stea la cozi.
C@M: Reacțiile post-aderare ale Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei relevă șocul la care au fost supuse IMM-urile, falimentul afectând circa 60% din acestea. Ori, IMM-urile sunt coloana vertebrală a unei economii. Cât de pregătite, din punct de vedere IT&C, credeți că sunt IMM-urile noastre pentru aderare? Se implică sistemul bancar autohton în finanțarea acestui sector vital pentru economie?
Zsolt Nagy: Potrivit unui studiu de anul trecut, nivelul investițiilor în tehnologie, din partea IMM-urilor, este încă relativ scăzut. Este evident că din partea guvernamentală trebuie să venim cu soluții care să le crească confortul și eficiența derulării afacerilor prin care să-i determinăm să investească în tehnologie. Nu cred că sistemul IMM-urilor din România va suferi un astfel de șoc, în sensul dispariției majorității acestora, dar cei care vor realiza că trebuie să investească în creșterea eficienței și competitivitate vor supraviețui. Suntem singura țară care oferim leasing pe produse software, însă sistemul este prea puțin folosit. Rata de piraterie este încă destul de mare, oamenii nu sunt suficient de conștienți că pe lângă faptul comiterii unei ilegalități utilizând software-uri piratate, se expun la pericole. Doar prin combinarea acestor factori, pe lângă respectarea dreptului de proprietate intelectuală care este baza creșterii oricărei industrii, se poate ajunge la creșterea domeniului, respectiv utilizarea sistemelor de creditare sau de leasing pentru achiziționarea de software. Nici pentru Guvernul României nu a fost un efort financiar mic pentru achiziționarea licențelor Microsoft. S-a făcut, însă, acest pas odată cu încheierea acordului cu Microsoft și an de an aceste licențe se reînnoiesc. Prin aceasta, tot sistemul administrației publice centrale a trecut „pe verde", astfel încât toate software-urile utilizate sunt legale. Anual se face o inventariere a echipamentelor nou intrate și se cere reînnoirea licențelor.
C@M: Pe 8 iulie 2005 anunțați finalizarea tranzacției Cosmorom, primele 120 de milioane euro, reprezentând creșterea de capital din partea CosmOTE, intrând în conturile noii companii. Și-a respectat CosmOTE condițiile din extensia de licență? Ce a dus nou CosmOTE în competiția de la noi, pentru că în ultima vreme s-au înmulțit criticile mass media la adresa companiei?
Zsolt Nagy: Aș începe cu momentul 16 ianuarie 2005, când la prima mea conferință de presă am declarat că am un obiectiv prioritar prin relansarea celui de al treilea operator. Pe 27 mai 2005 am anunțat încheierea contractului, pe 8 iulie s-a făcut tranzacția, iar pe 6 decembrie 2005 s-a lansat Cosmote România. Acesta a adus o competiție crescută pe piață pentru prețuri și utilizatori, iar ceilalți operatori au reacționat și ei prin oferte tot mai atractive. Mă bucur să văd un mediu competițional interesant în comunicațiile românești. În plus, Cosmote a mai adus o investiție semnificativă de 120 de milioane euro în primul an, respectând în totalitate condițiile de licențiere, făcându-se o dezvoltare de rețea în timp record și o relansare și o rebranduire într-un timp foarte scurt.
Listarea Romtelecom la Bursă - cea mai transparentă privatizare
C@M: Odată rezolvată problema ComOTE, cum veți proceda cu listarea la bursă a RomTelecom? Care este stadiul acestei mari încercări internaționale pentru industria românească de comunicații?
Zsolt Nagy: Situația Cosmorom era una din piedicile pe care le aveam în listarea Romtelecom la bursă. În momentul de față aceste piedici nu mai există. Consultantul care ne va asista în acest proces este selectat, s-a inițiat contractul care este în circuitul de avizare și se aprobă ca hotărâre de guvern și sper că nu va mai dura mult acest proces, care deja ne-a luat destul mult timp. Sperăm să putem intra într-un proces de listare în toamna acestui an. E o tranzacție foarte așteptată pe Bursa de Valori din București și ar putea crea posibilitatea investitorilor pe bursă și oricărui cetățean al României să cumpere acțiuni la o companie foarte bine cotată, binecunoscută, profitabilă și care oferă servicii din ce în ce mai bune și diversificate.
Pe de altă parte, listarea ar crea posibilitatea de a realiza venituri semnificative pentru statul român, care se situează la sute de milioane de euro. Ar mai crea și posibilitatea de a transfera o parte semnificativă din această sumă către Fondul Proprietatea, de care beneficiază foștii proprietari care au bunuri confiscate de regimul comunist. Pe de altă parte, este o premieră pentru România, fiind vorba de prima companie parțial de stat de o asemenea mărime care va fi listată pe bursa românească, dar și pe cea internațională, simultan. Este cea mai transparentă metodă de privatizare.
C@M: Proiectul POSTelecom, moștenit de la guvernarea trecută, nu a fost relansat nici în septembrie 2005, nici în aprilie 2006. De unde vine această întârziere în graficul afacerii? Credeți că ar exista vreo motivație pentru apariția unui nou operator de comunicații controlat de statul român, cu statut de competitor direct al Romtelecom?
Zsolt Nagy: Țin să subliniez că nu sunt interesat de lansarea unui operator de stat sau parțial de stat! Fapt pentru care am abordat această problematică moștenită, din punctul de vedere al privatizării. Contractele de finanțare încheiate, care au fost moștenite de la fostul guvernare au fost cauza pentru care încă nu am reușit să rezolvăm problema acestui operator.
În momentul de față suntem foarte aproape de o soluție finală în care furnizorul chinez de echipamente împreună cu un investitor financiar să preia majoritatea acțiunilor acestei companii și să opereze în piață ca investitor privat.
C@M: Partea chineză este tot ZTE?
Zsolt Nagy: Este parte integrantă a contractelor semnate. Mai mult decât atât, acest contract a fost girat la cel mai înalt nivel politic de către președinții României și Chinei - este considerat un proiect prioritar de colaborare între cele două țări, fapt pentru care producătorul și furnizorul rămân în această ecuație împreună cu un investitor financiar.
La Radiocom lipsește strategia de vânzări
C@M: De ce nu s-a reușit să se facă din SNR – Radiocom acest tip de operator? Ce viitor îi acordați SNR? De ce credeți că re-brandarea SNR în Radiocom nu a fost un succes?
Zsolt Nagy: S.N.Radiocomunicații va intra într-un proces de privatizare. Procesul de rebranding are sens pentru o companie care vrea să vândă ceva. Or, ceea ce lipsește în momentul de față la Radiocomunicații - Radiocom este tocmai acest lucru - strategia de vânzări; lipsa de investiții care să genereze servicii care să fie prezente în piață. În momentul de față, cu toate că are servicii oferite pe lângă cele de difuzare broadcasting ale posturilor de televiziune și radio publice, acestea sunt mult prea puțin cunoscute. Nici capacitatea existentă acum în companie nu permite acest lucru, și nici capacitatea de marketing. Tocmai acestea sunt motivele unei privatizări pentru a atrage un investitor strategic care să poată dezvolta activități comerciale, altele decât cele de broadcasting și să ofere creșteri de venituri din aceste servicii pentru companie. În momentul de față compania depinde aproape 80% de veniturile de la bugetul de stat pentru difuzarea emisiunilor TVR și Radio România. Iar acest lucru nu este firesc. Am lansat, de exemplu, împreună cu SNR proiectul PLC (Power Line Communications), ca o alternativă viabilă pentru mediul rural, care este o nișă extraordinară de dezvoltare.
Plusuri și minusuri
C@M: Cum vedeți măsurile pozitive ale acestei guvernări pentru dezvoltarea IT&C, dar cele negative, care constituie factori de blocaje?
Zsolt Nagy: Cele mai importante au fost măsurile pe care le-am luat în vederea relansării domeniului de autorizare a companiilor ce emit certificate digitale de semnături electronice.
Întregul proces de acreditare s-a stabilit prin ordine ale MCTI. Aș menționa și reducerea taxei de monitorizare și a taxei serviciului universal pentru operatorii de comunicații, care se referă acum doar la cifra de afaceri din comunicații, măsuri care au creat o echitate în această piață. Introducerea taxei unice a contribuit la creșterea nivelului de investiții în România.
Un factor negativ a fost dezbaterea în legătură cu codul fiscal de a elimina facilitățile pentru programatori, o facilitate care s-a dovedit foarte benefică pentru consolidarea industriei. Nu cred că este o necesitate impusă de Uniunea Europeană, deși există mai multe opinii în acest sens, unii considerând-o ca fiind o schemă de ajutor de stat fapt pentru care ar fi o problemă de competiție. Eu nu cred acest lucru, deoarece nu este o măsură fiscală în avantajul companiilor, ci mai degrabă în avantajul unei categorii sociale ce trebuie protejată și de care trebuie să avem grijă pentru a nu pleca din țară. Nimeni nu interzice ca anumite categorii sociale să fie protejate. Eu consider că această măsură vizează angajatul, ci nu angajatorul.
C@M: Cu un an în urmă discutam pe fondul unei potențiale demisii a premierului Tăriceanu, succedată de demisia Guvernului. Spuneați că nu veți părăsi MCTI și v-ați ținut de cuvânt. Cum caracterizați climatul politic de azi și rolul postului dvs. în această ecuație politică?
Zsolt Nagy: Aș spune că am reușit să ne câștigăm un rol bine meritat prin acțiunile pe care le-am făcut, prin investițiile atrase, prin creșterea semnificativă a acestui domeniu economic care este de 4 ori peste creșterea generală a economiei României și prin asta am dovedit că în stadiul actual de dezvoltare al domeniului IT&C din România este nevoie de un minister specializat.
C@M: Atât președintele Traian Băsescu, cât și premierul Călin Popescu Tăriceanu, nu au cooptat în echipa lor nici un consilier IT&C, chiar dacă industria este cea mai atrăgătoare pentru investițiile străine. Cum considerați lipsa de interes a liderilor noștri politici pentru cea mai performantă industrie din România?
Zsolt Nagy: Aș spune că, din contră, s-a arătat un interes semnificativ, prin prezența ambilor demnitari la CERF și prin implicarea lor personală în evenimente precum prezentarea președintelui Intel în România - cu premierul, iar președintele a vizitat în SUA compania Oracle. Toate aceste lucruri vin să arate o vizibilitate și o importanță tot mai crescută domeniului.
Avem cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană
C@M: În final, după aderarea României la UE în 2007, ce rol îi puteți atribui țării noastre în familia europeană a noilor tehnologii?
Zsolt Nagy: Rolul nostru este acela de a fi, în continuare, lideri de dezvoltare - avem cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană și putem fi motorul creșterii și cei care să atragă cei mai mulți investitori din domeniu.
C@M: Cum apreciați atacurile mass media la adresa comunicațiilor prin insinuarea apariției unor efecte negative asupra sănătății umane din cauza radiațiilor electromagnetice?
Zsolt Nagy: Este foarte important să vorbim deschis despre acest domeniu. Evident, nu există comunicații mobile fără radiații. Dar nu s-a dovedit nici un efect care să fie dăunător sănătății umane în urma acestor radiații. Toate normele în vigoare în România sunt în linie cu cele europene. Echipamentele și operatorii care funcționează în România respectă aceste norme. Am creat un corp de lucru special cu reprezentanții ministerului și ai operatorilor la care vrem să îi invităm și pe cei de la Direcția de Sănătate Publică pentru a face o informare corectă a opiniei publice din România, în ceea ce privește efectele reale asupra sănătății.
Nu putem beneficia de avantajele unor tehnologii dacă nu sunt radiații, însă aceste radiații nu sunt dăunătoare sănătății. Este de-a dreptul bizar să citim despre un director de spital care renunță la o antenă care se află deasupra clădirii pentru că ar avea efecte negative asupra angajaților din spital, dar nu renunță la aparatura din spital care emite mult mai multe radiații, pe lângă faptul că o antenă nu radiază în jos, ci numai în lateral.
