Legea audiovizualului naște conflicte

Din raportul comisiei franceze care a vizitat Bucureștiul între 17 și 19 decembrie 2001, pentru consultări pe tema proiectului de lege a audiovizualului reiese că principala amenințare la adresa independenței CNA este posibilitatea Parlamentului de a decide demiterea membrilor Consiliului. Garanția independenței autorităților de reglementare - inclusiv față de Parlament (care numește 6 din cei 11 membri CNA) - este esențială pentru pluralismul programelor de informare și trebuie inclusă textual în noua lege. Singurul control asupra activității CNA ar trebui să fie efectuat de judecătorul administrativ. Un alt aspect al proiectului de lege criticat de experții francezi vizează puterea de autorizare a CNA. Alocarea frecvențelor urmează să intre în competența IGCTI. Ținând cont de imposibilitatea CNA de a refuza acordarea licențelor de conținut, se ajunge la situații ce ar putea prejudicia interesul general al publicului, pluralismul și calitatea ofertei de programe. Vânzarea la licitație pe criteriu exclusiv financiar a frecvențelor va incita titularul licenței de emisie să aleagă operatorul care îi va oferi cele mai bune condiții, programele cele mai rentabile, și anume jocurile, emisiunile de tele-realitate și de divertisment. Din punct de vedere politic, dar și economic, rețeaua herziană, ca resursă limitată, va conferi puteri importante unor prestatori de servicii. Necoordonarea celor 2 autorități cu atribuții în audiovizual din actualul proiect de lege este contrară interesului public, pentru că în cazul unui dezacord între cele 2 autorități nu există dispoziții care să permită alegerea uneia dintre soluții. În concluzie, experții francezi susțin că cele 2 tipuri de autorizare trebuie unificate în beneficiul CNA, pentru evitarea conflictelor de interese și de puteri.