România trebuie să aibă legi de securitate care să-i protejeze pe cetățenii săi, dar, în același timp, să nu limiteze drepturile acestora, este de părere Cătălin Marinescu (foto), președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații /ANCOM/, într-un interviu acordat Agerpres. Oficialul a comentat, astfel, cele două acte normative care fac referire, pe de o parte, la eliberarea cartelelor Prepaid pe baza unui act de identitate și, pe de altă parte, la stocarea datelor timp de șase luni de către operatorii telecom. De asemenea, Marinescu a vorbit despre runda de licitații din 2015 pentru multiplexurilor de televiziune digitală terestră, dar și pe marginea realizării unei hărți a rețelor de comunicații electronice în România, respectiv verificarea de către ANCOM a contractelor pe care furnizorii de servicii electronice le oferă utilizatorilor.
AGERPRES: Anul 2014 a fost unul destul de plin de evenimente pentru ANCOM. Cum se anunță anul 2015 ?
Cătălin Marinescu: În industria aceasta, dacă nu ai realizări, înseamnă că nu ții pasul cu evoluția tehnologică și cu exigențele utilizatorilor. Anul 2015 va fi unul cu multe provocări.
Rămâne doar ca noi să le gestionăm bine și să le transformăm în oportunități. E greu de spus care va fi cea mai importantă țintă pentru anul acesta, dar una dintre cele mai importante este cea de trecere la televiziunea digitală terestră. Vorbim despre faptul că, la 17 iunie /2015, n.r./, transmisiile analogice terestre în banda UHF se închid, practic un angajament al țării luat în urma Conferinței Mondiale de Radio din 2006.
Anul trecut am licitat multiplexurile cu acoperire națională și marți, 13 ianuarie, a fost ultima zi în care au fost depuse ofertele pentru cele două multiplexuri rămase neatribuite și pentru cele regionale și locale. Vorbim despre 19 multiplexuri locale și 40 de multiplexuri regionale. Avem oferte depuse de cinci firme: 2K Telecom, Radio M Plus, Regal, Cargo Sped și Digital Video Broadcast. Astăzi /miercuri, 14 ianuarie 2015, n.r./ se vor deschide ofertele (...). Vom finaliza în acest an și un proiect legat de persoanele cu dizabilități. Este un domeniu care ne interesează, în sensul în care persoanele cu dizabilități au posibilitatea de a avea acces la serviciile telecom în condiții oarecum similare din punct de vedere financiar, dar și comparativ cu restul utilizatorilor.
AGERPRES: Care sunt etapele ce vor fi parcurse până la alocarea efectivă a multiplexurilor?
Cătălin Marinescu: Există o procedură de selecție, iar Comisia de licitație va verifica dacă ofertanții sunt eligibili. Dacă ofertele lor sunt depuse conform cerințelor din procedură, se va trece la faza de evaluare a situației în care se organizează ture de licitație sau nu.
În funcție de situație, vom reacționa corespunzător și vom anunța public aceste etape. Evaluarea va avea loc până la data de 20 ianuarie, pe 3 februarie anunțăm dacă este necesar să organizăm o sesiune de licitație sau nu, iar rundele de licitație vor începe, dacă e cazul, pe 10 februarie. Deci, pe 17 iunie se opresc emisiile analogice terestre pe tv. Noi ne vom coordona din punct de vedere tehnic cu furnizorii de semnal și cu deținătorii de licențe pentru acest moment.
AGERPRES: Spuneați că România trebuie să treacă la televiziunea digitală terestră de la jumătatea acestui an. Puteți explica această etapă pe înțelesul abonatului obișnuit la televiziunea analog terestră?
Cătălin Marinescu: Dacă eu acasă, în momentul de față, recepționez programele în format analogic terestru prin antenă, trebuie să știu că, începând cu 17 iunie, nu le mai pot recepționa în acest mod. Va trebui să mă pregătesc să le pot recepționa în format digital terestru.
Ce înseamnă asta? Dacă am un televizor nou care are tuner digital nu îmi trebuie decât o antenă corespunzătoare care poate fi și o antenă de cameră. Dacă televizorul meu nu are acel tuner digital, atunci va trebui să-mi procur un set-up box și o antenă.
AGERPRES: În planul de acțiuni al ANCOM pe anul acesta figurează și continuarea demersurilor de implementare a Legii infrastructurii cu proiectul multianual de realizare a inventarului național al rețelelor publice de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură asociate acestora. Puteți detalia?
Cătălin Marinescu: Este un proiect pentru care am făcut un pilot anul trecut, la Brașov. Să vedem ce probleme apar practic la punerea pe hartă a poziției rețelelor și a elementelor de infrastructură.
Acum, avem o echipă de proiect care lucrează la caietul de sarcini pentru proiectul care va include întreaga țară. Am definitivat, la sfârșitul anului trecut, formatul în care furnizorii de rețele de comunicații electronice au obligația de a raporta, începând cu 1 ianuarie 2016, inventarul elementelor de infrastructură și al rețelelor. În cursul acestui an va trebui să le punem la dispoziție o aplicație, astfel încât ei să poată raporta în formatul respectiv. Ei trebuie să raporteze nu numai câți stâlpi au, ci și unde sunt amplasați. Această hartă nu va fi publică decât în anumite situații, și va fi utilizată de către furnizorii de rețele pentru a-și putea optimiza rețelele și a folosi mai eficient elementele de infrastructură.
AGERPRES: În privința reglementării și analizelor de piață pe care le realizați, ce ne puteți spune?
Cătălin Marinescu: Am început anul trecut și vom termina în primul semestru al acestui an analizele de piață privind piața de acces. Este important din perspectiva deschiderii rețelelor unui operator către alt operator.
De asemenea, este important pentru promovarea concurenței. Avem și o campanie importantă de control privind obligațiile furnizorilor de servicii de comunicații electronice către utilizatori și modul în care aceștia încheie contractele cu utilizatorii. Noi tot urmărim contractele și aici apar probleme permanente, astfel încât vom face o campanie în care vom controla practic toate contractele. Vom verifica și condițiile de reziliere a contractelor. Utilizatorul trebuie să știe că orice modificare în contract inițiată de către furnizorul de servicii îi trebuie comunicată, iar acesta are posibilitatea să rezilieze fără penalități contractul în termen de 30 de zile dacă nu îi convine modificarea.
AGERPRES: Piața telecom din România este una stabilă, la ora actuală. Cum caracterizați acest segment și cum credeți că va evolua în 2015?
Cătălin Marinescu: Este o piață care s-a maturizat pe anumite segmente. De exemplu, telefonia fixă, în ultimii ani, apoi telefonia mobilă de un an, chiar doi. Asta înseamnă că numărul de utilizatori nu mai crește.
Oricum, penetrarea la mobil este peste 100%, deci nu mai crește considerabil. În schimb, crește cantitatea de servicii utilizate, numărul de minute vorbite, numărul de SMS-uri. Există o piață în creștere pe acest segment și arată, de fapt, potențialul pieței românești.
O piață care este departe de a ajunge la maturitate este piața de servicii Internet, atât pe fix, cât și pe mobil. Vorbim aici de creșteri considerabile, de peste două milioane de noi conexiuni active la Internet mobil de mare viteză în decursul unui an de zile. Pentru anul 2015 mă aștept să se întâmple lucruri doar în zona de ofertare. Tendința în acest an va fi să se consume mai mult. Pe piața de Internet, din ce în ce mai mulți utilizatori vor folosi Internetul, cel puțin cel mobil.
AGERPRES: Odată cu evenimentele tragice din Franța, s-a revenit în România la subiectul așa-numitei legi 'Big Brother'. Ce părere aveți despre acest subiect?
Cătălin Marinescu: Astfel de legi există în majoritatea țărilor europene. Dacă ați văzut reacțiile după evenimentele de la Paris, deja mulți au spus că vor upgrada legile din acest domeniu. Cred că legiuitorul din România sau, în fine, Guvernul, dacă este adoptată prin Ordonanță de Urgență, va corecta acele aspecte declarate ne-constituționale în cazul legii din România.
Este important să avem un cadru legal, să existe multă transparență în aplicarea cadrului legal să nu existe abuzuri. Legea /referitoare la eliberarea cartelelor prepaid pe baza de act de identitate, precum și la stocarea datelor timp de șase luni de către operatorii telecom, n.r./ trebuie făcută cu mare atenție, astfel încât să nu îngrădească drepturile cetățenești, dar pe de altă parte să creeze niște instrumente puternice pentru asigurarea siguranței cetățenilor români. Acest cadru legal trebuie să fie discutat cu toți actorii implicați și să fie unul simplu.
AGERPRES: La ce valoare se ridică bugetul Autorității pentru acest an și către ce domenii se vor duce acești bani?
Cătălin Marinescu: Bugetul ANCOM este, în acest an, la nivelul de 388 milioane lei, cam la același nivel cu cel din anul anterior. Practic, din tot bugetul, aproximativ 40% se duce spre investiții. Mai susținem financiar proiectul dezvoltat de Direcția Generală a Penitenciarelor privind comunicațiile.
AGERPRES: Mandatul dvs. la șefia ANCOM expiră în aprilie 2015. Ce se va întâmpla după acest termen?
Cătălin Marinescu: Eu am fost numit pe data de 2 aprilie 2009 pentru un mandat de 6 ani.
Mandatul meu nu se întrerupe dacă nu este numit altcineva, deci acesta se continuă până la numirea unui nou președinte. Numirea președintelui ANCOM, ca și a vicepreședinților, este făcută de către președintele României, la propunerea Guvernului. Interesul meu ar fi să continui ce am început. Voi iniția proceduri pentru încă un mandat.
Fiecare președinte are dreptul la maximum două mandate.
