Statul român nu a dus niciodată lipsă de strategii în domeniul IT&C, problemele și țintele de atins pentru sistemul informatic al statului fiind identificate corect încă de pe vremea cabinetelor Văcăroiu și Ciorbea, titrează astăzi Ziarul Financiar. Un document întocmit în anii ’90 menționa, spre exemplu, necesitatea ca datele de la Finanțe, Statistică și Registrul Comerțului să fie interconectate până la finele anului 1998. În ultimii 8 ani statul a achiziționat alandala, însă în interes de partid și de grup, tot felul de soluții informatice, echipamente și servicii, care nu adus la nici un fel de eficientizare a administrației, dimpotrivă. Acum vine rândul televiziunii digitale să treacă proba confruntării cu un stat ce are nevoie disperată de bani, însă care nu prețuiește deloc investitorii și jucătorii pieței.
Chiar astăzi un raport al ITU analizează strategiile tehnologice naționale ale guvernelor și plasarea acestora în centrul dezvoltării sociale și economice. Raportul ITU difuzat la Geneva relevă faptul că 84,3% dintre economiile statelor membre ITU, prezente la World Summit on Information Society (WSIS) și-au început deja strategiile naționale IT&C până în 2010, iar alte 7 procente dintre țări sunt în procesul de dezvoltare a unei asemenea strategii. Numai 6% dintre guverne nu și-au pus încă asemenea probleme, printre ele figurând Gambia, Ghana, Kenya, Kîrgîzstan, Malawi, Mozambic, Nepal și Tanzania. Uimitor este că țări ca Belgia, Italia, Lichtenstein, Insulele Marshall, Monaco, Nauru, Tonga, San Marino, Vanuatu și Vatican încă nu au anunțat ITU despre planurile lor de construire a unei strategii naționale IT&C. România se plasează în a doua categorie, din patru, în cadrul țărilor mediu dezvoltate în tehnologizarea economiei și a vieții sociale.
Digitalizarea televiziunii – o altă provocare ce va dovedi inconsistența pieței media
În cadrul acestor strategii complexe se numără și aceea de trecere a României la televiziunea digitală. Astfel, Guvernul ar putea adopta, mâine, proiectul de act normativ de reglementare a tranziției la televiziunea digitală, primele două licențe urmând să fie acordate prin selecție comparativă până la 30 iulie, a promis azi ministrul Comunicațiilor, Gabriel Sandu. „Avem toate avizele necesare pentru adoptarea acestui proiect de act normativ în următoarea ședință a Guvernului, programată pentru miercuri, 12 mai", pretinde Sandu, prezent la International Digital Forum, un eveniment al industriei de televiziune. Proiectul de act normativ stabilește condițiile, taxele de licență și tipul procedurii de acordare a licențelor pentru trecerea la televiziunea digitală. Conform acestuia, câștigătorii primelor două multiplexe digitale prin care populația va putea recepționa gratuit 14 canale TV în format digital vor fi desemnați prin selecție comparativă până la 30 iulie, iar următoarele patru până la 31 octombrie.
Ținând însă cont de actualele condiții economice foarte grave și de noile priorități sociale apărute după vizita FMI la București, opinia noastră este că acest proiect ambițios se va amâna pentru zile mai bune, probabil suferind o întârziere de cel puțin un an. Întârzierea se referă la implicarea reală a unor jucători din piața noastră sau din cea internațională într-un proiect la care nimeni până acum nu vede business case-ul. Mai precis, modelul de afacere nu funcționează aici decât cu bani din publicitatea jucătorilor din piață, iar aceștia nu sunt interesați în prezent să ajungă la publicul țintă al proiectului (populația rurală și săracă) pe banii ceruți de un operator care ar implementa noua televiziune digitală. Suntem într-un cerc vicios care va amâna funcționarea reală a unui proiect care dacă s-ar fi început cel târziu acum un an ar fi avut șanse de reușită. Acum însă, pe masa oricărui decident politic sau financiar, acest tip de proiect nu mai încălzește pe nimeni lucid la minte. Între ce și cum să alegi: închiderea a 200 de spitale, concedierea a 250.000 de funcționari sau un proiect național de digitalizare a televiziunii?
Taxa de licență – un obstacol real în calea tv digitale
„Taxa de licență va fi cuprinsă între 1 și 2,5 milioane de euro, urmând ca pentru primele două licențe să fie determinat cuantumul ce va fi achitat în funcție de echipamentele de recepție propuse a fi subvenționate de viitorii câștigători ai licențelor. Taxa de licență nu poate fi mai mică de un milion de euro", pretinde ministrul MCSI. Conform documentului, primele două licențe care vor fi acordate vor acoperi, până la 30 iunie 2011, 60% din populația țării și 50% din teritoriul național. „La finele anului viitor, cele două licențe vor acoperi 80% din populație și 70% din teritoriu, urmând să ajungă la 90% din populație și 80% din teritoriu la 30 iunie 2012", a precizat Sandu. Bogdan Iana, director executiv la ANCOM, a estimat că desemnarea ofertanților câștigători pentru primele două licențe se va încheia la 5 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care va fi adoptat de Guvern în ședința de miercuri a Guvernului. „Acest termen nu include și eventualele contestații. Caietul de sarcini pentru licitație va fi gata în cel mult de trei săptămâni de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial", specifică Iana. Acesta adaugă că potrivit studiilor ANCOM, la nivel național, există un număr de 450.000 de gospodării ce recepționează programele TV prin intermediul unei antene. „Odată cu trecerea la televiziune digitală vor avea nevoie de un echipament special pentru recepționarea programelor TV", apreciază Iana.
Cine ar fi competitorii pentru acest proiect?
Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR) și Austrian Broadcasting Service (ABS) și-au manifestat public interesul să participe la achiziționarea unui multiplex digital. „SNR a estimat că are nevoie de 60 milioane de euro pentru a transmite programe TV în format digital. Am anunțat în repetate rânduri că vrem să participăm la licitație și suntem deschiși la orice formă de colaborare", susține președintele SNR, Marius Popențiu. În schimb austriecii de la ABS au apreciat investiția inițială în acest proces la peste 100 milioane de euro, adică aproape dublu față de cifrele anunțate de SNR. Diferență de viziune, de filozofie și de abordare.
În concluzie, chiar dacă eliberarea spectrului prin digitalizarea televiziunii și încetarea tv analogice este o cerință europeană perfect motivantă pentru întreaga industrie telecom & media, prin deschiderea unui orizont de dezvoltare a aplicațiilor și soluțiilor telecom și media de ultimă generație, România se află acum într-o etapă degenerativă din punct de vedere al investițiilor în noile tehnologii. Așa sunt timpurile, împotriva noastră în acest moment de recesiune economică la scară macro. Ezitările și amânările din trecut se răzbună, lucrurile trebuiau făcute la timp, pentru că începuseră bine în 2009. Acum vom sta, în bunul stil neaoș, cu ochii la ușa FMI, a Băncii Mondiale sau BERD să vedem dacă le mai cad ceva bani de pe masă, ca să încropim și noi ceva strategii în tehnologie. Și iată cum celebra butadă „toate trebuie făcute la timpul lor", în variantă românească se amână…Sine Die.
