Miniștrii de Finanțe din UE au ajuns pe 13 decembrie la un acord care va aduce multe din băncile europene sub autoritatea unui singur organism de supraveghere, iar guvernele speră că măsura va reprezenta un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor suverane. Banca Centrală Europeană (BCE) va supraveghea cele mai importante și cele mai vulnerabile instituții de credit din zona euro, dar și din alte țări UE care aleg să se alăture noului organism anul următor. După ce preia controlul, BCE va putea forța băncile să-și consolideze rezervele de capital și chiar să le închidă pe cele nesigure, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Ministrul german de Finanțe german, Wolfgang Schauble, a afirmat că parlamentele naționale vor putea ratifica până la sfârșitul lunii februarie noua autoritate de supraveghere, "care ar trebui să fie funcțională până la începutul lunii martie".
Înțelegerea, care trebuie avizată și de Parlamentul European, rezolvă primul obstacol către transformarea zonei euro într-o uniune bancară, al cărei scop este ruperea legăturilor dintre băncile slabe și guverne.
Costurile uriașe ale salvării unor bănci mari de la faliment au obligat deja Irlanda, Spania și Cipru să ceară ajutor financiar zonei euro, iar guvernele au fost nevoite să se îndatoreze suplimentar în acest proces. Din acest motiv, liderii zonei euro au decis în iunie ca odată intrată în vigoare uniunea bancară să permită fondurilor de urgență să recapitalieze direct băncile.
Nu a fost luată joi o decizie fermă privind momentul în care va începe recapitalizarea directă a instituțiilor de credit, întrucât miniștrii de Finanțe au lăsat în seama BCE să anunțe când este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru băncile pe care ar urma să le supravegheze.
BCE urmează să supravegheze bănci care au active de cel puțin 30 de miliarde de euro, reprezintă mai mult de 20% din PIB al țării de origine sau operează în cel puțin două țări. Cel puțin câte trei bănci din fiecare stat vor intra sub incidența BCE, au afirmat miniștrii. Restul băncilor vor rămâne în responsabilitatea autorităților naționale de supraveghere.
De asemenea, miniștrii de Finanțe au afirmat că au găsit și o modalitate prin care să acorde putere de decizie aproape egală și statelor din afara uniunii monetare care aleg să intre sub supravegherea BCE. Pentru moment, decizia finală va rămâne la consiliul guvernatorilor BCE, în care statele din afara zonei euro nu sunt reprezentate. BCE va institui, însă, un proces de mediere care să ofere țărilor din afara zonei euro o cale de apel împotriva deciziilor pe care nu le agreează.
Planul pare să mulțumească și Germania, care s-a temut că preluarea atribuțiilor de supraveghere ar putea crea un conflict de interese la BCE în privința deciziilor de politică monetară, principala sarcină a instituției.
Acordul pentru supravegherea bancară lasă liderilor UE, care încep joi un summit de două zile la Bruxelles, timp pentru a se concentra pe alte elemente de răspuns la criză. Există așteptări ca aceștia să decidă înființarea unei autorități comune pentru lichidarea băncilor cu probleme majore din zona euro, un alt element necesar unei uniuni bancare.
O inițiativă de a forța guvernele zonei euro să-și reformeze politicile naționale, precum pensii și sisteme de educație, prin semnarea unor contracte cu instituții UE, a fost amânată până în martie, potrivit unui document obținut de Wall Street Journal.
