Robotul american Curiosity își continuă drumul spre planeta Marte, unde va ajunge pe 6 august, a anunțat, luni, NASA, care a restrâns aria în care va coborî sonda americană, cu scopul de a câștiga timp, în misiunea sa de explorare. Misiunea va avea o durată de aproape doi ani, iar obiectivul principal al robotul Curiosity este acela de a căuta eventualele urme ale unei vieți microbiene din trecutul planetei Marte, precizează Mediafax. Lansat pe 26 noiembrie 2011 de la baza spațială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spațială cel mai greu (900 kilograme) și cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marțian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri.
NASA a redus suprafața zonei în care Curiosity va coborî pe Marte la un dreptunghi cu laturile de 20 kilometri și 7 kilometri, spre deosebire de zona prevăzută inițial care avea laturile de 25 kilometri și 20 kilometri. Agenția spațială americană a ales acea zonă întrucât crede că acolo ar putea găsi mai ușor depozite sedimentare bogate în urme ale unei eventuale vieți microbiene din trecutul planetei.
"Am redus la aproape jumătate distanța pe care Curiosity va trebui să o parcurgă după coborâre", a explicat într-o conferință de presă telefonică Pete Theisinger, coordonatorul misiunii, cercetător la Jet Propulsion Laboratory, un centru de cercetare pe care NASA îl deține în orașul Pasadena din California.
"În acest fel, putem să ajungem la poalele muntelui Sharp cu câteva luni mai devreme; poate în patru luni", a estimat Pete Theisinger.
"Ne pregătim de câțiva ani pentru o sosire reușită a lui Curiosity și totul pare să se prezinte în condiții bune", a adăugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. "Însă intrarea în atmosfera marțiană și coborârea pe planeta roșie includ întotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere, succesul nu este garantat", a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reușită este mai mică de 40%.
După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de știință vor trebui să aștepte 14 minute pentru a avea confirmarea - acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe Terra.
Totuși, savanții americani au precizat că această manevră ar putea să dureze mult mai mult, în funcție de locul în care sonda va coborî, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu "mai multe minute sau chiar ore sau poate chiar o zi sau două", a spus Dave Lavery.
Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, două americane (Mars Reconnaissance Orbiter și Mars Odyssey) și una europeană (Mars Express), se vor poziționa pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborârii în atmosfera marțiană.
Un braț al robotului, realizat din teflon, va preleva eșantioane din solul marțian. Aceste eșantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze și să identifice compușii minerali și chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eșantioanele de roci marțiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor.
"Teflonul ar putea să complice, dar nu să împiedice, analiza carbonului conținut în roci, ce va fi făcută de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity", a precizat John Grotzinger de la California Institute Technology. "Prezența compușilor de carbon organic într-un mediu este o condiție-cheie pentru viață", a explicat același cercetător.
Curiosity, care cântărește 900 de kilograme, este de două ori mai lung și de cinci ori mai greu decât precedenții roboți trimiși pe Marte, Spirit și Opportunity, și este echipat cu 10 instrumente științifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiție și un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze țintele aflate la o distanță de până la șapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe șase roți și alimentat de un generator nuclear, posedă și un braț articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la șase centimetri în interiorul rocilor - o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eșantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezența vieții pe Terra, dar care a fost deja găsit și pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marțiană.
Curiosity va măsura și radiațiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune și de o stație meteo.
Pentru ca roverul Curiosity să coboare în condiții de siguranță pe Marte, NASA a inventat o nouă tehnologie, întrucât robotul este prea greu pentru a fi echipat cu saci cu aer care să amortizeze șocul.
După deschiderea unei parașute care va frâna coborârea inițială, un fel de macara, echipată cu rachete cu propulsie inversată, va depune uriașul rover, cu delicatețe, pe suprafața planetei Marte.
Misiunea Curiosity a dispus de un buget de 2,5 miliarde de dolari.
