Euro-deputații au aprobat astăzi, 9 februarie, noua componență a Executivului european, Comisia Europeană, format din 26 de membri, în frunte cu președintele Barroso: cu 488 voturi pentru (cu mult peste majoritatea necesară), 137 împotrivă și 72 abțineri. Acest vot vine după ce, în septembrie 2009, José Manuel Durão Barroso a obținut sprijinul Parlamentului European pentru un al doilea mandat la cârma Comisiei.
O naștere dificilă în condiții de criză
Noua Comisie ar fi trebuit să intre în funcție în noiembrie 2009, însă numirea a fost amânată din cauza ratificării întârziate a Tratatului de la Lisabona și a retragerii candidatei bulgare din cursa pentru postul de comisar, după audierile în fața Parlamentului European, din luna ianuarie - Rumiana Jeleva a fost înlocuită de Kristalina Georgieva, vicepreședinte al Băncii Mondiale, care a fost audiată săptămâna trecută. Împreună cu Barroso, noua echipă numără 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru. Dintre aceștia, 14 au făcut parte din colegiul anterior. Membrii Comisiei Europene au un mandat de 5 ani, până la 23 octombrie 2014. Echipa Barroso II va intra în funcție după numirea sa de către liderii UE. Noua echipa va fi operațională săptămâna viitoare, iar prima sa reuniune este prevăzută în 17 februarie, deoarece o multitudine de dosare, blocate in perioada de tranziție de la o echipa la alta, abia așteaptă să fie tratate cât mai rapid.
Avem nevoie de „instituții europene puternice" pentru a face față noilor provocări și Comisia împreună cu Parlamentului european trebuie să acționeze împreună „pentru a se asigura că UE este mai mult decât suma părților sale", susține președintele Barroso. Noua Comisie trebuie „să se concentreze pe una dintre principalele sale sarcini - găsirea unui răspuns la criza economică și o strategie fezabilă pentru unirea Europei până în 2020, a mai adăugat acesta. Avantajul noului guvern este că are în spate un Tratat cum e cel de la Lisabona, care oferă puteri enorme organismului european, a conchis președintele Barroso.
De unde vine noul comisar pentru Agenda Digitală?
După două runde de audieri în fața europarlamentarilor, noul comisar Neelie Kroes a convins audiența că poate să fie noul șef al Agendei Digitale de la Bruxelles, împotriva vocilor ce negau competențele acesteia pentru înaltul post vizat. Kroes vine la fotoliul IT&C de la un comisariat foarte greu - cel al Concurenței, deținut în mandatul recent încheiat, făcând practic schimb de posturi cu fostul comisar Viviane Reding. Așadar, pentru operatorii telecom, dar și pentru companiile multinaționale cu afaceri în Europa, vestea numirii comisarului Kroes nu este cea mai plăcută, pentru că legătura puternică dintre IT&C și Concurență nu se relaxează nici în actualul mandat. Mai mult, prin rocada - trecerea celor doi acerbi comisari de la un portofoliu la altul, aș spune chiar că marii jucători trebuie să se aștepte la o regularizare și mai acută a jocului în industriile IT&C, actorii din afara Europei având mandatul greu de a se încadra cu strictețe normelor draconice impuse pe bătrânul continent. Celor cârtitori la adresa comisarului Reding, noul comisar Kroes li se va părea și mai inflexibil, pentru că deține pe lângă datele industriei digitale și întreg arsenalul anti-concurențial, unde lucrurile sunt mai apropiate de domnia legii, decât de ultimele cuceriri țtiințifice.
Scurt CV – Neelie Kroes
Comisarul Kroes este născut la 19 iulie 1941, deține cetățenia olandeză, fiind divorțată și are un copil. Din noiembrie 2004 este comisar al Competiției, iar de astăzi devine comisar al Agendei Digitale europene. Cariera politică a doamnei Kroes începe în 1969, la Consiliul municipal din Rotterdam, apoi ca membru al Parlamentului olandez, ministru-adjunct al ministerului de Transport, Afaceri publice și Telecomunicații (între 1977 și 1981), urmând un al doilea mandat de parlamentar, o reîntoarcere la ministerul de Telecomunicații, în funcția de șef de cabinet (între 1982 și 1989) și finalizând cu poziția de membru al Comisiei Europene, începând cu luna mai 2004. Cariera profesională debutează în 1965, ca asistent la catedra de Economie (specialitatea Transporturi) a Universității Erasmus din Rotterdam, se continuă ca președinte al Universității Nyenrode (1991-2000) și urmează în intervalul 2000-2004 ca specialist și consilier într-o lungă serie de companii, până la intrarea în Comisia Europeană. Gradele de Master și Doctor în Economie au fost adjudecate de doamna Kroes în 1965, tot la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Ca limbi străine, domnia sa stăpânește olandeza și germana, conversează în engleză și are cunoștințe primare în franceză.
Comisarul digital vrea consiliere regală
Noul șef ce girează Agenda Digitală a UE este cunoscut deja ca acel comisarul acerb pentru concurență din echipa anterioară a executivului european, având legături puternice și cu coroana olandeză. Astfel, aceasta plănuiește să-l angajeze pe conaționalul său, Prințul Constantijn, fiul Reginei Beatrix, în cabinetul care o va asista. Constantjin este cel mai tânăr fiu al Reginei Beatrix a Olandei. Numirea lui Constantjin a iscat temeri la Bruxelles, pentru că vine într-un moment în care Comisia încearcă să-i determine pe comisari să aibă cât mai puțini conaționali în propriile cabinete. Tocmai de aceea, mutarea comisarului Kroes vine ca o sfidare la adresa oficialilor europeni. Astfel, într-un cabinet ce se dorește a fi multinațional, Kroes decide să aducă una dintre cele mai proeminente figuri ale intereselor olandeze. Potrivit regulilor europene, fiecare cabinet trebuie să dețină membri de cel puțin trei naționalități diferite dintr-un maxim de opt membri, inclusiv șeful de cabinet sau adjunctul acestuia. Purtătorul de cuvânt, însă, nu trebuie să aibă aceeași naționalitate cu comisarul. De asemenea, cutumele europene nu prevăd interdicții legate de incompatibilitatea familiilor regale. În esență, Neelie Kroes nu este primul comisar olandez ce are legături apropiate cu coroana. Prințul Constantijn a mai fost membru al cabinetului comisarului olandez Hans van den Broek în comisia Santer, ce a fost forțată să demisioneze din cauza acuzațiilor de nepotism și fraudă financiară.
