Toată lumea bună face acum evenimente despre educație. Numai astăzi au fost cel puțin patru, trebuia să sfidăm legile precare ale fizicii ca să fim prezenți simultan în atâtea colțuri ale Capitalei. Nu mai vorbesc în țară, la Buzău profesorii demonstrează de aproape o lună pentru drepturile lor salariale pe care Guvernul nu le respectă, prin județe se duce o luptă surdă între Inspectorate și direcțiunile școlilor care nu au avut inspirația să aibă conduceri portocalii. De la discuțiile din Ministerul Educației pentru Legile Educației și până la implicarea multinaționalelor IT&C în furnizarea de hardware și software pentru școala românească, întâlnim în Școală toate variantele de interese, lobby (pardon, trafic de influență, conform legilor în vigoare), intrigi, uneltiri, manevre, mașinațiuni, cabală, urzeli, zavistie, sforării, zâzanie, complot, conspirație, conjurație, bisericuță, gașcă, clică, ceva denunțare - bașca delațiune, instigare, incitare, dezbinare, discordie, disensiune, dezacorduri, neînțelegeri, dihonie, intrigă, fitilism acut, într-un cuvânt răzvrătire.
Cum mai stați cu (anti)corupția de partid și de stat?
De fapt, puțină istorie recentă nu strică nimănui. Prin HG 1065 din 25 octombrie 2001 s-a aprobat Programul național de prevenire a corupției și Planul național de acțiune împotriva corupției. Prin această Hotărâre oficialitățile înțeleg faptul că fenomenul corupției „este o amenințare pentru democrație, pentru supremația dreptului, echității sociale și a justiției, erodează principiile unei administrații eficiente, subminează economia de piață și pune în pericol stabilirea instituțiilor statale. Guvernul va acționa cu fermitate pentru combaterea corupției, pentru diminuarea substanțială a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabandă și de spălare a banilor, implicit a economiei subterane". Prin Ordonanța de Urgență nr. 43 din 11 aprilie 2002 se înființează, la nivel național, Parchetul Național Anticorupție, ca parchet specializat în combaterea infracțiunilor de corupție (art. 1). Planuri super-ambițioase, realizări penibile atât pe cale de partid, cât mai ales de stat!
De fapt, nimănui nu-i mai pasă de școală
Din toată zarva educațională, un fapt concret ne-a atras atenția, o știre de agenție (Mediafax) spune că programul de burse la universități din străinătate, unde Guvernul a investit din 2005 peste 6 milioane de euro, a fost accesat de circa 150 tineri. Însă, din păcate, nici un absolvent nu a fost angajat de stat până în prezent, deși studenții sunt obligați prin contract să lucreze în instituții publice. Din cauza dezinteresului instituțiilor implicate, nici unul dintre absolvenții acestui program nu a fost repartizat să ocupe un post în sectorul public, condiție impusă tinerilor chiar de către stat în schimbul bursei, iar Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) solicită absolvenților să urmeze și cursuri de manageri publici, ca unică soluție de repartizare a acestora pe un astfel de post, în condițiile în care legislația aferentă programului nu prevede însă un astfel de curs, conform unui document oficial redactat în urmă cu trei săptămâni. În 2004, Executivul a instituit, începând cu anul universitar 2005-2006, împreună cu reprezentanța în România a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, bursa specială „Guvernul României", prin care tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 ani beneficiază de susținerea financiară a statului pentru a se perfecționa la universități de prestigiu vest-europene și nord-americane, urmând cursuri universitare, de masterat sau doctorat la universități din străinătate. Pentru selectarea beneficiarilor, Guvernul a constituit și o comisie formată din reprezentanți ai mediului academic, sectorului nonguvernamental, mediului de afaceri și bancar, precum și ai unor instituții sau organisme internaționale. Ca o condiție să primească bursa în cuantum cuprins între 20.000-30.000 euro/an pentru o perioadă de studii de până la trei ani, tinerii au fost obligați de către autorități să semneze un contract prin care s-au angajat ca, la finalizarea studiilor, să se întoarcă în țară și să lucreze în sectorul public, pentru o perioadă minimă cuprinsă între 3 și 5 ani. Dacă nu respectă această obligație, absolvenții sunt obligați să restituie statului suma aferentă bursei, dar să plătească și dobânzi și penalizări. Un document oficial redactat recent relevă însă că, deși pentru acest program au fost nominalizați 149 de beneficiari, nici unul dintre absolvenții studiilor în străinătate nu a fost angajat de stat.
Schimbările de guvern – killer application pentru școală
Conform datelor din document, din iulie 2006 și până azi și-au încheiat studiile 97 de beneficiari ai bursei, dintre care 45 au absolvit și cursurile intensive de formare și integrare în administrația publică la Institutul Național de Administrație (INA). Din restul de 52 beneficiari ai bursei, 39 și-au încheiat studiile în străinătate după finalizarea ultimului stagiu de formare organizat de INA și nu au putut astfel urma și aceste cursuri, iar ceilalți 13 au avut aprobarea comisiei guvernamentale pentru a amâna participarea la cursurile ANFP până la următoarea sesiune. În 2009, însă, nu a mai fost organizată nici o sesiune de cursuri, astfel că nici aceștia nu au urmat stagiul impus. „Cu toate că, din 2006 și până în prezent, s-au făcut numeroase demersuri de către Comisia pentru Bursa Specială «Guvernul României» în vederea repartizării absolvenților în conformitate cu mecanismul prevăzut în legislația care guvernează proiectul, niciun absolvent dintre cei 97 care și-au finalizat studiile nu a fost repartizat, instituțiile ce dețin pârghiile necesare repartizării neimplicându-se în acest proces. În mod concret, ca urmare a adresei primite de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici în care se specifică faptul că, pe lângă cursurile INA, aceștia trebuie să urmeze cursuri de manageri publici, înțelegem că singura posibilitate de repartizare a absolvenților Bursei Speciale este plasarea lor în această ultimă calitate de manageri publici. Însă acest curs nu este prevăzut în legislația proiectului", se mai arată în document. În prezent, se află la studii în străinătate alți 40 de bursieri. În 2004, la momentul lansării programului, Guvernul a alocat Ministerului Educației, pentru acoperirea cheltuielilor inițiale de implementare a Bursei Speciale, fonduri totale de 11 miliarde lei vechi, iar în 2005 a transferat ministerului echivalentul în lei al sumei de 850.000 euro pentru acordarea de noi burse. Transferul de fonduri a continuat și în anul următor, când în bugetul ministerului pe anul 2006 a fost vărsat echivalentul în lei al sumei de 1,8 milioane euro pentru continuarea burselor acordate în anul 2005 și acordarea de noi burse. Ulterior, Guvernul a decis prin hotărâre ca, începând cu anul 2007, în bugetul Ministerului Educației să fie incluse direct fondurile aferente acestui program, astfel încât pentru acordarea de burse noi pentru următorul an universitar să fie alocat echivalentul în lei a cel puțin un milion de euro.
Concluzie
În România, nici unui guvern nu îi mai pasă de măsurile și angajamentele luate de către guvernul care l-a precedat. Nu există nici o continuare a actului guvernamental, nu se face primirea-predarea obligatorie în orice proces de management, mai ales în cel de gestionare a resurselor statului. Trăim un etern nou început, fiecare vremelnic numit dorind ca lumea să înceapă cu el și evident să se prăbușească așișderea. La noi sunt posibile doar două faze ale trăirii sociale, ori multă agonie, ori foarte puțin extaz, a treia variantă nu există (tertium non datur).
