Secolul XXI are nevoie de o nouă viziune, a cărei anvergură să depășească orizontul scandalurilor financiare și chiar pe cel al luptei împotriva terorismului. 'Cazul Enron nu este singurul exemplu de fațetă inacceptabilă a capitalismului, care a pătat imaginea citadelei strălucitoare înălțată pe colina numită globalism', comenta 'The Washington Times' din 23 ianuarie 2002 pe marginea scandalului Enron. În timp ce mass-media americane explorează cu întârziere un scandal intern de proporții pantagruelice, mass-media internațională face deja conexiuni între aspecte precum:
- cinismul incalificabil al unor directori ai Enron care și-au însușit economiile de o viață a mii de angajați ai companiei.
- reacția populistă latino-americană generată de refuzul SUA de a ajuta un prieten credincios precum Argentina, care a respectat regulile, a înghițit docil hapul amar al FMI, pentru a fi lăsat ulterior în voia soartei.
- îmbogățirea companiilor de comerț pe Internet aflate în vârful piramidei care au lansat cu mare tam-tam noua minciună a conceptului de nouă economie, ce a aruncat în stradă milioane de persoane, în prezent în căutare de locuri de muncă.
- tăcerea păstrată de SUA, considerată accept, privind acțiunile israeliene în vederea evacuării lui Yasser Arafat și a Autorității Naționale Palestiniene din Gaza și Cisiordania.
- popularitatea de care se bucură Osama Ben Laden (viu sau mort) în Golful Persic, în afara familiilor conducătoare de aici.
- popularitatea Frăției Musulmane în rândul maselor sărace din Egipt.
- decalajul crescând dintre bogați și săraci și între statele sărace și cele bogate (cei 358 de miliardari cei mai bogați ai lumii au un venit net egal cu venitul anual însumat al celor 2,3 milioane de persoane, cele mai sărace din lume, potrivit unor statistici).
- resentimentul crescând al aliaților europeni legat de ceea ce ei percep a fi metamorfozarea unilateralismului din primele 9 luni ale Administrației Bush în neoimperialismul conceptului 'cine nu e cu noi e împotriva noastră'.
Cei care susțin că dosarul Enron dovedește beneficiile sistemului capitalist - există învingători și perdanți - privesc prin capătul greșit al telescopului global. Înainte de 11 septembrie exista deja un ton critic la adresa imperialismului economic și cultural alSUA. În prezent, războiul Washington-ului împotriva terorismului este perceput drept o încercare de a impune o ordonanță americană restului lumii. Ideea a fost avansată în editoriale din presa de la Buenos Aires, Berlin, Tunis și Tokio. Instituțiile de la Bretton Woods, Banca Mondială, FMI, Doctrina Truman, Planul Marshall și NATO au construit succese geostrategice postbelice majore. Acum, aceeași viziune ce privește dincolo de linia orizontului trebuie să se refocalizeze asupra unei repartizări mai echitabile a bunăstării. Cheltuielile de război ale SUA, după 11 septembrie, au fost de cca. 1 mld. USD. Dacă SUA nu optează pentru această provocare, nu vor reuși să eradicheze fundamentele terorismului transnațional, comentează 'The Washington Times'. Forța militară americană de temut nu-i va putea împiedica pe agitatori să nu se transforme în teroriștii de mâine.
