
O organizație non-profit vrea să construiască arce spațiale, complet autonome și autosustenabile, care ar putea salva populația umană în cazul producerii unei catastrofe globale pe Terra. Construirea unor vase spațiale intergalactice capabile să transporte populații umane dincolo de granițele Sistemului Solar ar putea părea o idee desprinsă din filmele științifico-fantastice, însă o organizație non-profit dorește să pună în practică acest vis în următorii 100 de ani, informează dailymail.co.uk, citat de Mediafax. Inginerii consideră că, pentru a putea călători în afara Sistemului Solar, oamenii vor trebui să construiască nave spațiale sub forma unor "lumi vii", după modelul Arcei lui Noe, care să fie complet autonome și autosustenabile.
Aceste vase spațiale ar putea fi utilizate pentru a salva și găzdui populațiile umane în eventualitatea producerii unei catastrofe globale pe Terra. Inițiativa a fost denumită "Proiectul Persefona" și are la bază un studiu ce vizează determinarea perioadei de timp de care ar avea nevoie pentru a supraviețui o misiune spațială în afara granițelor Sistemului Solar, cu echipaj uman la bord.
Concluzia studiului este următoarea: orice generație viitoare de vase spațiale pe care oamenii le vor construi trebui să fie autosustenabile nu doar în privința apei și a surselor de hrană, ci și în ceea ce privește progresele de natură culturală.
În esență, orice vehicul spațial pe care oamenii îl vor trimite într-o bună zi în spațiul intergalactic va trebui să fie "un ecosistem înfloritor".
"Proiectul Persefona" reprezintă în sinea lui un studiu realizat de Icarus Interstellar, o organizație non-profit care speră să trimită în viitor nave spațiale cu echipaj uman la bord în spațiul interstelar, prin intermediul "One Hundred Year Starship Project".
Icarus Interstellar și alte agenții și organizații consideră că omenirea va putea să construiască o viitoare "navă-lume" în următorii 100 de ani, care va fi capabilă să preia la bordul ei un număr mare de oameni, într-o misiune spațială dincolo de granițele Sistemului Solar.
Acestea ar putea fi numite "nave-generații", întrucât mai multe generații de oameni vor trăi la bordul lor în aceste călătorii în spațiul intergalactic.
Pentru ca o astfel de misiune spațială să fie posibilă oamenii au nevoie de inițiative precum "Proiectul Persefona", a declarat liderul acestuia, Rachel Armstrong, arhitect și profesor de design la Universitatea Greenwich.
"Persefona este interiorul viu al unei nave-lume", a spus Rachel Armstrong. "Noi nu încercăm doar să luăm niște lucruri de pe Terra și să le punem într-o oală uriașă. Proiectul nostru vizează și felul în care creăm un design și un mediu într-un sistem închis. Putem oare să creștem un ecosistem din niște resturi?".
Studiul sugerează faptul că, dacă oamenii vor reuși să construiască o astfel de navă spațială interstelară în următorii 100 de ani, atunci acea navă va trebui să fie un fel de "mini-Terra".
"Va trebui să ținem cont de soluri, ciclurile meteo și alte procese care ne influențează existența. Acestea includ și descoperirile tehnologice, iar societatea de pe o astfel de navă va trebui să fie capabilă să anticipeze progresele culturale care vor avea loc în paralel pe Terra", au spus inițiatorii proiectului.
Icarus Interstellar nu este singura organizație care inițiază astfel de proiecte ambițioase.
În Statele Unite, Darpa și NASA lucrează și ele la proiectul "100 Years Starship" (100 YSS), un proiect care are țelul de a-i duce pe oameni în condiții de siguranță în afara Sistemului Solar în următorii 100 de ani.
Unele dintre tehnologiile concepute pentru aceste "nave-oraș" ar putea fi transferate și în orașele moderne de pe Terra. Astfel, publicul larg ar putea avea de beneficiat de pe urma aplicațiilor folositoare derivate din aceste proiecte spațiale.





