Interviu cu Dr. Oana-Cristina POPA - Ambasadorul României la Zagreb, Croația
Noul val din diplomația românească este pro-activ atât în plan politic, cât și în cel economic. Am simțit aceasta la Zagreb, în discuție cu noul ambasador al României în Croația. Noua generație și-a intrat în cu adevărat în drepturi.
C@M: Care sunt caracteristicile pieței croate?
O. C. Popa: Croații produc în cea mai mare parte pentru piața internă și din imediata vecinătate (sunt principalii exportatori în Bosnia și Herzegovina și în USM), produsele cumpărându-se la prețuri destul de mari. De altfel, există produse care deși ar fi competitive pe plan extern nu au capacitatea să fie produse și pentru export, pentru că întreaga cantitate este consumată pe plan intern. Există o doză de 'žprotecționism' asupra propriilor brand-uri (croații dețin chiar o campanie publică de încurajare a cumpărării produselor autohtone). Astfel de abordare națională e pozitivă pentru economie, însă în perspectiva integrării europene piața croată va trebui să educe consumatorii să se deschidă mai mult produselor externe. Turismul foarte dezvoltat, aproape 30% din PIB, face ca piața croată să ofere și ea mari deschideri pentru investițiile străine. De altfel, croații sunt incontesabili lideri de piață în zona Balcanilor de Vest, ce reprezintă o piață încă ne-exploatată în totalitate și avidă de produse noi. De aceea, Croația și regiunea pot prezenta oportunități de afaceri interesante pentru România în domeniile în care țara noastră nu este încă prezentă aici, în special în industria ușoară, IT&C, industria alimentară (în general cu bunuri de consum).
Investitorii străini au aceleași drepturi și obligații ca și cei autohtoni, dar trebuie aplicat principiul reciprocității. În plus, investitorii străini pot obține garanții suplimentare față de cei autohtoni. Constituția croată stipulează că drepturile obținute prin investițiile de capital nu pot fi retrase prin lege sau oricare act legal, asigurând totodată libera repatriere a profitului și a capitalului investit. Investitorii străini pot investi în investiții de capital în firme, bănci, societăți de asigurare, pe bază contractuală; executarea unei profesii libere de comerciant sau meseriaș; dobândirea dreptului de a exploata resurse naturale sau a altor active de interes pentru Croația, participarea la operațiuni de tip B.O.T. (Build-Operate-Transfer) sau B.O.O.T. (Built-Own-Operate-Transfer).
C@M: Cum apreciați relațiile economice dintre România și Croația?
O. C. Popa: În prezent aceste relații sunt foarte bune, chiar au crescut de la câteva zeci de milioane de USD în anul 2001 la peste 250 milioane USD în anul 2004, cu balanța înclinată mult în favoarea României. Relațiile economice bilaterale româno-croate sunt guvernate de prevederile Acordului Central-European de Comerț Liber (CEFTA), în cadrul căruia cele două țări membre, România și Republica Croația, au încheiat protocoale bilaterale, în domeniul produselor industriale și agricole. În privința comerțului cu produse industriale, acesta a fost liberalizat de la 1 ianuarie 2005, permițând continuarea procesului de creștere atât a exporturilor românești pe piața croată, cât și a exporturilor croate în România. Există premise ca, în curând să fie semnat un nou protocol bilateral, ce va permite creșterea schimburilor comerciale în domeniul agricol. Concomitent, cele două țări au în atenție realizarea proiectului privind construirea conductei de transport a petrolului din zona Mării Caspice spre Europa Centrală și de Vest (Constanța - Omisalj/Trieste).
C@M: Cum pot fi impulsionate activitățile economice între cele 2 țări?
O. C. Popa: Din partea României cred că ar fi utilă creșterea exportului de produse românești tradiționale pe piața croată (produse minerale, ale industriei metalurgice, ale industriei chimice, mase plastice, tractoare agricole, automobile Dacia-Renault, produse din lemn, mobilă, mașini, aparate și echipamente electrice), precum și promovarea unor noi categorii de produse românești (reductoare și motoare pentru industria navală, produse ale industriei chimice, rulmenți, conductori și cabluri electrice, produse chimice anorganice, PVC, produse metalurgice, îngrășăminte chimice, anvelope etc.). Apoi, intrarea pe piața croată și balcanică a unor noi produse românești de brand precum vinurile și produsele alimentare, dar și atragerea capitalului financiar croat către oportunitățile investiționale oferite de România, precum și participarea firmelor românești la expozițiile internaționale organizate în Croația. E necesară și organizarea unor misiuni economice ce pot stimula dezvoltarea unor colaborări între oamenii de afaceri din cele două țări.
C@M: Cum vă implicați în reprezentarea României în Croația?
O. C. Popa: În afara rolului politico-diplomatic de gestionare a dosarelor bilaterale, ne ocupăm și de promovarea României, a produselor românești și a influenței regionale a României în sud-estul Europei. Încercăm să promovăm România și prin acțiuni inventive, mai puțin oficiale și să determinăm croații să devină mai interesați de țara noastră. De curând, am organizat degustări de vinuri românești, am reușit publicarea în presa croată a unor materiale despre turismul în România și ne-am implicat în promovarea Daciei Logan pe piața croată. Eu fac tot posibilul să particip la acțiunile economice în egală măsură cu cele politice, pentru că 'žeconomicul' este un liant foarte puternic și un catalizator al relațiilor bilaterale.
