Obiectivul MCTI este ca România să atingă 4 milioane conexiuni broadband în următorii 4 ani. 'România anului 2009 va avea aproximativ 4 milioane de conexiuni broadband', a estimat ministrul Zsolt Nagy, pe 4 mai 2006, la 'Ziua Comunicațiilor' la CERF 2006.
Cifra avansată de ministrul MCTI ar alinia România la nivelul UE în 2009, fiind echivalentă cu o penetrare de cca. 25% din populația României, față de 3,46% la sfârșitul lui 2005. Rata de penetrare broadband în UE25 era deja de 11,5% în octombrie 2005, cu 53 mil. linii și o creștere combinată de 20 mil. în 2005 (52.000 de noi conexiuni broadband/zi). Pentru a ajunge la 4 milioane de conexiuni, România are nevoie de o creștere de peste 5 ori a numărului actual de 750.000 de conexiuni - sau o creștere anuală de peste 50% în următorii 4 ani. Ritmul de creștere al pieței conexiunilor broadband în România a fost de 96% în 2005 - sau 1009 conexiuni noi pe zi, care ar trebui să ajungă la 3.600 noi conexiuni pe zi în 2009.
Pe lângă creșterea asigurată de cererea de bandă largă din marile centre urbane, pe care se concentrează furnizorii din piață, ministrul mizează pe cererea creată de proiecte de infrastructură și de dezvoltare de conținut în care includerea zonelor și a păturilor sociale dezavantajate economic justifică prezența statului român.
Guvernul intenționează să înceapă din această toamnă implementarea unui plan de finanțare pe 5 direcții: educație, cercetare-dezvoltare, economie, divertisment și integrarea serviciilor publice și private.
Numit 'Strategia Națională de Broadband', planul e elaborat de MCTI, ANRC și IGCTI cu asistența unui consultant ce urmează a fi selectat prin licitație și care va trebui să producă în 4-5 luni un studiu al modelelor posibile de finanțare ținând cont de constrângerile UE. Aceasta nu permite acordarea de 'ajutoare de stat' către companii, care să asigure accesul companiilor românești la finanțări UE din 2007.
MCTI a organizat acum 2 luni o primă licitație pentru serviciile de consultanță financiară, cu un caiet de sarcini complet, dar care a eșuat pentru că a atras numai un singur ofertant.
Proiectele de infrastructură broadband vizate de MCTI vor utiliza toate tehnologiile noi ce permit reduceri de costuri, inclusiv WiMAX pentru bucla locală din rural și mic-urban sau liniile electrice (PLC - powerline communications) pentru rural.
Pe partea de conținut, proiectele de servicii publice dezvoltate de MCTI, care vor folosi comunicații în bandă largă, includ Sistemul Electronic Național, Sistemele Electronice pentru Plata Taxelor Locale, Formulare Administrative Online și Plata Online a Amenzilor de Circulație.
Pe partea de reglementări, MCTI susține extinderea accesului în banda largă prin coborârea barierelor pentru noii intrați pe piață, în particular dând acces la bucla locală a RomTelecom.
Cu toate acestea, piața broadband din România este dominată de furnizori ce folosesc propriile infrastructuri, mai ales de cablu (33% din piață) și rețele mobile (50%). DSL (tehnologia de bandă largă ce folosește liniile telefonice tradiționale) deținea sub 1% din conexiunile broadband la sfârșitul lui 2005. Iar Romtelecom este singurul ce anunță acum creșteri semnificative la serviciul său ADSL, ceea ce indică persistența unor bariere de intrare încă ridicate pentru alți furnizori DSL.
Ministrul a mai menționat că în UE noii intrați au o cotă de piață combinată de 50%, mulți dintre ei folosind rețelele operatorilor naționali pentru furnizarea serviciilor.
Acordarea următoarelor două licențe 3G, o tehnologie de bandă largă mobilă pentru laptopuri și echipamente mobile, cu viteze comparabile cu cele ale DSL, va avea loc cel mai devreme la sfârșitul verii 2006.
