Lipsa unor repere economice serioase și continuarea indubitabilă a crizei sunt două dintre presiunile care apasă pe umerii companiilor românești. La acestea se adaugă aventurismul factorului politic și neprofesionalismul șefului statului și guvernanților, probat zilnic în materie de afaceri și economie. Astfel, numai studiile și rapoartele internaționale mai pot reprezenta astăzi niște coordonate care să ne asigure un orizont de predictibilitate în afaceri. De aceea vă prezint acum două rapoarte de însemnătate ridicată, primul vizând starea precară a guvernării noastre în context global și al doilea despre prelungirea recesiunii economice globale și întârzierea ieșirii din criză. Veștile proaste la ordinea zilei.
Stăm foarte prost la capitolele esențiale
Țara noastră ocupă locul 67 din cele 139 de țări incluse în clasamentul general al competitivității pe 2010-2011, în scădere cu trei locuri față de anul trecut, iar capitolul la care se poziționează cel mai slab este transparența deciziilor guvernamentale, urmat de calitatea infrastructurii, conform GEA. În clasamentul general, dintre țările Uniunii Europene, pe poziții inferioare României se află doar Bulgaria, Letonia și Grecia, ultimele două fiind grav afectate de criza mondială, susțin oficialii Grupului de Economie Aplicată (GEA) de la București. Accesul la finanțare reprezintă cea mai importantă problemă cu care se confruntă mediul de afaceri românesc. Infrastructura și birocrația sunt, de asemenea, printre cei mai problematici factori pentru derularea afacerilor, alături de nivelul taxării și reglementările din domeniul fiscalității. „Capitolul la care România se poziționează cel mai slab (137 din 139 de locuri) este transparența deciziilor guvernamentale, urmat de calitatea infrastructurii per total (locul 136) si calitatea drumurilor (134). Mărimea și efectul taxării este, de asemenea, unul dintre cele mai slabe puncte ale României (locul 131)", adaugă GEA. La polul opus, România ocupă locul patru în ceea ce privește tarifele comerciale.
Avem și potențial, însă nu există voință politică
De asemenea, numărul procedurilor și timpul necesare pentru începerea unei afaceri reprezintă avantaje competitive notabile (locul 34), alături de o serie de alți factori de natură socială (precum costul resimțit de mediul de afaceri al terorismului, al crimei și violenței și al crimei organizate, incidența HIV sau rata de înscriere în invățământul terțiar) și de mărimea pieței (atât interne, cât și externe). Elveția se menține pe primul loc în clasamentul general al Raportului Global al Competitivității 2010 - 2011, similar cu datele raportului precedent, fiind urmată de Suedia și Singapore. Statele Unite ale Americii, tradiționala ocupantă a primului loc, a coborât acum până pe poziția a patra. Deficitul comercial al SUA a scăzut în iulie cu 14%, mai mult decât anticipau analiștii, după ce importurile au scăzut, iar exporturile au urcat la maximul începând cu august 2008, potrivit unui raport prezentat astăzi de guvernul american, transmite Reuters. Calculat lunar, deficitul a scăzut cu 14%, la 42,8 miliarde de dolari, sub estimarea de 47,3 miliarde de dolari a economiștilor consultați înainte de publicarea datelor. Reducerea peste așteptări a deficitului ar putea sprijini încrederea în evoluția economiei americane în trimestrul al treilea. Exporturile au avansat cu 1,8%, la 153,3 miliarde de dolari, susținute de cerearea ridicată pentru avioane comerciale, utilaje, computere și alte bunuri de capital. Raportul Global al Competitivității se bazează pe date statistice din 2009 și pe un sondaj la nivel global în rândul managerilor din câteva mii de companii, realizat în primăvara acestui an.
OECD: revenirea economiei mondiale ar putea fi mai lentă decât s-a anticipat
Trecând de la competitivitate la recesiunea globală, revenirea economiei mondiale ar putea fi mai lentă decât s-a anticipat și este incert dacă acestă încetinire va fi de durată sau doar temporară, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), preluat de AFP. La sfârșitul lunii mai, OECD scotea în evidență o revenire economică mai dinamică decât se aștepta. Organizația estima o creștere de 2,7% în acest an și de 2,8% în 2011 pentru economiile membrilor ei. Noul raport nu furnizează noi estimări, însă menționează că avansul economiilor țărilor din G7 (SUA, Canada, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Japonia) ar putea încetini la 1,5% ritmul anual în a doua jumătate a acestui an, după o creștere de 3,2% în primul trimestru și de 2,5% în al doilea. Revenirea este înconjurată de mai multe „incertitudini considerabile", conform OECD, citând în principal evoluția consumului privat, ce ar putea fi frânată de reducerea cheltuielilor populației în contextul șomajului ridicat și al îndoielilor legate de soliditatea economiei. Economistul șef al OECD, Pier Carlo Padoan, susține că dacă încetinirea relansării va fi de durată, se justifică un sprijin monetar suplimentar, care ar putea veni sub forma unei relaxări cantitative sau a angajamentului de a menține dobânzile la un nivel apropiat de zero o perioadă mai lungă de timp.
