În ediția de octombrie a revistei noastre vă prezentam Proiectul NetCity din prisma inițiatorilor și susținătorilor acestuia. Dar cum rolul nostru este acela de observator echidistant al pieței, încercăm acum să vă redăm câteva dintre problematicile ridicate de cei direct vizați de schimbările industriei de cablu din următorii doi ani. Bune sau nu, convingerile celor două părți trebuie întâi cunoscute pentru a putea fi ulterior comentate. Așadar, acordăm un drept la replică acum lui Radu Petric, Președintele Asociației de Comunicații prin Cablu din România, Alexandru Oprea, Director General RCS&RDS și Richard Anderson, Director General UPC România.
Radu Petric: În calitatea noastră de constructori și investitori în infrastructură aducem în discuție un subiect fierbinte pentru noi, NetCity. Intrarea în Uniunea Europeană aduce anumite rigori și una dintre ele este trecerea de la rețelele aeriene la cele subterane. NetCity e unul din primele proiecte care pune această problemă extrem de acut, cerând o implementare extrem de rapidă. Salutăm această inițiativă pentru că și din punctul de vedere al industriei noastre această trecere va aduce un plus de calitate și este un lucru căruia urmează să ne conformăm, fiind o dezvoltare normală, tehnologică.
În 2 ani rețelele trebuie să fie îngropate, dar, până acum, nu am văzut vreun proiect tehnic
Problemele noastre sunt, însă, legate de acces și impactul pe care le aduc aceste modificări serviciului pe care noi îl oferim. Atâta vreme cât se construiește o canalizație subterană, la care orice operator poate avea acces pentru a-și instala infrastructura, nu există probleme. Atunci când această infrastructură subterană pune, însă, probleme de intrări pe piață, avem o problemă. Trebuie ținut cont și de faptul că operatorii de cablu vor fi puși în fața unui efort investițional extrem de important pentru că ei vor reconstrui rețelele existente în prezent, din 2 motive: 1) nu pot întrerupe serviciul, ca urmare rețeaua existentă trebuie să continue să funcționeze, 2) din rigorile tehnice ale materialelor folosite pentru rețeaua subterană nu se pot refolosi vechile materiale, deci trebuie reconstruită rețeaua.
Aceste investiții vor fi recuperate pe un termen mai îndelungat, astfel încât prețul serviciilor să nu fie afectat în mod dramatic și de aceea am dori pe parcursul realizării proiectului NetCity să avem consultări cu cei care iau deciziile din care vor decurge toate condiționările economice ale unui asemenea proiect.
A apărut o hotărâre a Primăriei care spune ca în 2 ani rețelele să fie îngropate, dar până acum noi nu am văzut nici un proiect tehnic. Atâta vreme cât nu știm pe unde trece NetCity, ce detalii tehnice include, nu putem lua nici o decizie.
Suntem în fața unui document politic, de fapt, care spune că va trebuie să ne aliniem, pe de o parte, și că va trebui să îmbunătățim aspectul orașului renunțând la cablurile aeriene, trecându-le în subteran. Dincolo de aceste afirmații precizate în cele 2 pagini în care a fost descris proiectul NetCity, nu avem un alt document.
Noi cerem să ajungem să discutăm la nivel tehnic implicațiile acestui proiect și abia apoi să vedem care este termenul rezonabil pentru a rezolva această problemă. Deocamdată, nu am identificat un corp tehnic cu care să avem un dialog. Proiectul este lăudabil, îl sprijinim, dar acum trebuie găsiți specialiștii care să-l implementeze. Proiectul NetCity are 3 componente: canalizația subterană, o rețea metropolitană de fibră optică, care să fie pusă la dispoziția companiilor ce doresc să ofere servicii de comunicații pe această infrastructură și rețeaua internă a Primăriei Bucureștiului. În măsura în care rețeaua metropolitană din partea a doua a proiectului dorește să fie singura modalitate de a aduce servicii de comunicații '“ practic să forțezi operatorii actuali să-și abandoneze infrastructura pentru a o folosi doar pe cea NetCity, pot apărea probleme pentru că cel care oferă serviciile nu controlează rețeaua prin care oferă aceste servicii.
Alexandru Oprea: Să vedem, în primul rând, ce înseamnă NetCity. Eu încă mai am niște întrebări de adresat în privința acestui proiect. După cum știți, majoritatea rețelelor de comunicații din București sunt aeriene, cu excepția celor ale Romtelecom. Ceea ce ni se propune este construirea în timp a unei singure rețele metropolitane pe care toți operatorii să fie obligați să o folosească. Proiectul nu a demarat încă, dar avem un termen limită până la care avem voie să folosim infrastructura de pe stâlpi.
Și oare ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar finaliza până la termenul limită precizat? Și cine va opera rețeaua respectivă? Cine asigură funcționarea rețelei, atâta vreme cât operatorii sunt interfața directă cu abonații, dar altcineva operează rețeaua respectivă?
C@M: Primarul Videanu susține că 90% din rețelele aeriene de cablu sunt ilegale, generând Primăriei pierderi lunare de 1 mil. euro. Cum comentați?
Radu Petric: Operatorii de cablu sunt prezenți acum pe stâlpi, plătind chirii. Cum putem fi ilegali în măsura în care suntem cu chirie pe fiecare stâlp? Chiar plătim ca să fim ilegali pentru că suntem în situația în care reprezentăm industria cea mai vizibilă și cea mai căutată din punctul acesta de vedere. La nivel național suntem cel mai mare chiriaș de infrastructură. Problema noastră e că această ilegalitate e generată de faptul că autoritățile doresc ca noi să fim în ilegalitate, denumind o situație gri drept ilegală, pentru că nu există la momentul acesta un regim de autorizare tranzitoriu. E foarte ușor de acuzat, dar de fiecare dată industria noastră s-a mișcat înaintea reglementărilor. Am pornit în 1990 și a durat 2 ani să apară legea audiovizualului și încă 6 ani până a apărut legea drepturilor de autor. Noi am răspuns pieței imediat, iar reglementările s-au trezit mai târziu. NetCity este exact în aceeași situație. Suntem în fața unui lucru cu care suntem de acord, dar deocamdată mecanismul de autorizare nu există. RCS a cerut, de exemplu, pentru unul din tronsoanele care se modernizează în București o autorizație de construcție și acolo se prevede că în măsura în care proiectul NetCity va ajunge în acea zonă, în care RCS pe cheltuiala lui dezvoltă infrastructură proprie îngropată, va trebui să abandoneze această infrastructură și să intre în cea a NetCity. Acesta e un lucru inacceptabil.
Alexandru Oprea: Nu știm pe ce bază s-au făcut aceste calcule. Sigur că o parte din rețele sunt neautorizate, atâta vreme cât Primăria nu dă autorizații, însă nu știu dacă noi ar trebui să fim blamați pentru faptul că nu primim autorizații.
Nu contestăm deloc utilitatea 'îngropării' rețelelor. Chiar vrem lucrul acesta și chiar suntem gata să o facem pe cheltuiala noastră. Ceea ce nu ne dorim, însă, este ca rețelele pe care le-am construit să devină inutile pe de o parte. Suntem de acord să le reconstruim noi, dar nu vrem ca acestea să fie operate de altcineva. Mi se pare foarte nefiresc ca noi să fim furnizorii de servicii și să răspundem pentru calitatea lor, iar rețeaua să fie operată de altcineva.
NetCity propune o soluție interesantă, bună, pentru că așa cum vedem noi lucrurile în mod normal ar trebui ca cei care își doresc să își îngroape rețelele pe cheltuiala lor să o poată facă, iar cei care nu își doresc sau nu au resursele necesare să poată apela la o rețea construită de Primărie. Cu condiția ca acea rețea să fie construită și exploatată așa cum trebuie. În această situație e relevantă o paralelă cu locurile de parcare din oraș '“ interzicem parcarea mașinilor în locurile neautorizate, dar nu am început să construim parcări.
E evident faptul că serviciile prin cablu s-au îmbunătățit. Faptul că s-au diversificat este și rezultatul unor investiții permanente ale operatorilor în tehnologie. Să presupunem că se construiește o rețea metropolitană, dar ce se va întâmpla peste 5 ani, când poate vor mai apărea soluții tehnice noi. Ne dă cineva garanția că cei care construiesc rețeaua vor urmări această dezvoltare tehnologică? Și cine va da garanția bugetului pentru așa ceva?
Vrem să avem clienții în mâinile noastre
Richard Anderson: Din perspectiva UPC vă pot spune că în Europa suntem prezenți pe 15 piețe, iar în cele în care statul sau orașele controlează rețeaua întâlnim unele dintre cele mai proaste rețele. Noi suntem de părere că în momentul în care calitatea serviciului e lăsată pe mâna altcuiva, așa ceva nu poate fi un lucru bun. Noi vrem să avem clienții în mâinile noastre. Am investit milioane de euro în infrastructură, iar pentru noi e vital să știm că le vom putea oferi clienților un serviciu de calitate, la prețurile corecte. Ceea ce se va întâmpla în următorii ani este critic. Important aici este ceea ce își doresc clienții, ci nu ce vor primăriile sau anumite companii.
C@M: Credeți că Proiectul NetCity e lansat în ideea alinierii României la legislația europeană sau e vorba aici, pur și simplu, de o mare afacere?
Radu Petric: Blestemul nostru e să luptăm cu autoritățile din când în când. Noi suntem interesați să realizăm proiectul NetCity, dar dacă lucrurile nu sunt bine stabilite va fi imposibil și atunci Primăria va avea de ales între a ne forța să oprim serviciile (lucru pe care îl consider absolut imposibil) sau alte măsuri. Este, într-adevăr, o orientare europeană, dar nu o obligație, în privința mediului urban. În mediul rural, unde densitatea e mai mică cablurile rămân aeriene, chiar la nivelul Europei, pentru că nu se implementează rețele subterane oriunde, ci doar acolo unde acest lucru e rezonabil.
C@M: În final, cum vă plasați în ponderea serviciilor de voce, date și cablu?
Radu Petric: Pe piața telefoniei, cel care face legea, în continuare, este Romtelecom. În industria de comunicații în ansamblu, banii cei grei sunt în date și telefonie, ci nu în serviciul video, iar cea mai mare parte a cifrei de afaceri o realizează Romtelecom. Noi suntem printre cei mai bine plasați competitori '“ suntem constructori de infrastructură de 10 ani și am devenit unii din competitorii de succes în fața celorlați ofertanți de servicii de comunicații. Aici este, de fapt, miza, în ideea în care luptăm ca industria pe care o reprezentăm să rămână în continuare în cărți și să aibă opțiuni economice realiste pentru a se dezvolta.
Alexandru Oprea: Noi operăm acum în peste 100 de rețele în toată țara, cu diferite dimensiuni, în diferite condiții locale. În mediul urban, penetrarea noastră este între 65-80%, diferind de la un oraș la altul. Penetrarea tututor operatorilor este mult mai mică în mediul rural (circa 40%), dar cred că apariția platformelor digitale DTH va rezolva treptat această problemă.
Foto: Radu Petric (centru) - Președinte ACC, Alexandru Oprea (stânga) - Director G.al RCS&RDS și Richard Anderson (prim plan) - Director G.al UPC România, în unicul lor dialog anual cu mass media despre greutățile CATV în România.
