În Vest încep să se formeze stocuri masive de telefoane 'reciclate', cu
destinația Est. În România, Ministerul Comunicațiilor încearcă să trieze importurile de telefoane, stabilind
condiții minime de calitate a telefoanelor, în timp ce producătorii de terminale resping în totalitate ideea
comerțului cu telefoane recondiționate, care, deși legal, tinde să le scadă veniturile și controlul asupra pieței.
Telefoanele mobile vechi de pe piețele din Occident iau 3 căi la ora actuală: fie sunt trimise către piețele
în dezvoltare avide de stocuri de telefoane ieftine, fie sunt revândute pe piețele interne și folosite ca
telefoane de închiriat pe perioada reparării altor telefoane, fie sunt colectate și demontate pentru a permite
reciclarea materialelor plastice și metalice din care sunt construite. În ochii publicului occidental,
responsabilitatea pentru reciclarea mecanică sau economică a terminalelor uzate revine agenților din industria
mobilă - producătorilor și operatorilor mobili - și este una din cele mai recente preocupări privind protecția
mediului. Publicul românesc, în schimb, este mult mai probabil să se sensibilizeze la oferta ieftină și în
creștere de telefoane de mâna a doua. Cu alte cuvinte, vom asista la o reașezare a divergențelor de interese între
operatori și utilizatori în privința terminalelor și serviciilor dezirabile și, prin urmare, la o redefinire a
competiției pe piața mobilă.
Operatorii și producătorii de terminale prezenți local nu vor mai putea evita
multă vreme o implicare care să denote responsabilitate socială, poate chiar cu culoare 'patriotică', dacă vor să
forjeze o relație de încredere cu publicul românesc, care să le avanseze obiectivele de extindere a brand-ului și
a afacerilor lor locale.
Punctul de vedere al afacerilor
Operatorii mobili sunt afectați în mai multe moduri
de dinamica pieței locale a terminalelor mobile. Întâi, prin faptul că succesul serviciilor lor depinde, pe de o
parte, de calitatea terminalelor existente pe piață - ceea ce îi face aliații producătorilor și distribuitorilor
ce au început anul acesta campania împotriva telefoanelor recondiționate. Pe de altă parte, interesul operatorilor
de a-și extinde numărul de utilizatori depinde de volumul de terminale existent în piață - cu cât mai multe și mai
ieftine, cu atât mai mare penetrarea serviciilor lor în rândul populației. Aceasta tinde să relaxeze poziția
operatorilor față de terminalele recondiționate.
Un al doilea factor care afectează politicile industriei față
de fenomenul telefoanelor reciclate este apariția și răspândirea facilităților de procesare și transmisie de date
ale noilor terminale. La această oră se mai lansează puține terminale doar cu facilități de voce și o
funcționalitate simplă SMS, cum sunt majoritatea telefoanelor reciclate.
Tendința producătorilor este de a
împânzi piața cu telefoane cu capacități mai sofisticate de date, compatibile GPRS, MMS sau măcar WAP, care se pot
vinde mai scump, încetinind ritmul de scădere a prețurilor la telefoane mobile impus de adoptarea lor în masă. În
același timp, operatorii mobili se confruntă, inclusiv în România, cu o scădere a veniturilor din servicii vocale,
scădere pe care nu o pot contracara decât stimulând utilizarea serviciilor de date (SMS, MMS, navigare Internet de
pe mobil). Promoțiile operatorilor mobili din România s-au orientat vizibil anul acesta pe ofertele de date, ceea
ce ei trebuie să balanseze cu menținerea și extinderea folosirii serviciilor vocale, dar îi scoate din
neutralitatea față de valul de telefoane reciclate economic ce stă să inunde piața.
Operatorii au nevoie ca
utilizatorii să facă un salt, inclusiv financiar, în stilul lor de folosire a telefonului, de la comunicarea
vocală la una integrată cu text, imagine și baze de informare (Web, intraneturi etc.).
Punctul de vedere
al utilizatorilor
Ca promotori ai unui nou stil de comunicare, operatorii se propun ca furnizori de servicii
pentru un nou stil de viață.
Exact această caracteristică îi diferențiază pe operatorii de niște simpli
furnizori de utilități publice, ale căror tarife, în lipsa competiției, nu au nevoie de instituirea unei relații
de încredere cu publicul.
Din acest nou stil de viață promovat de operatori face parte și un nou stil de
comunicare organizațională, în care operatorii trebuie să țină cont de percepția lor de către public ca entități
responsabile social.
Înlocuirea telefoanelor este rezultatul eforturilor operatorilor, ca și al producătorilor,
de a stimula adoptarea noilor servicii și tehnologii. Ca urmare, reciclarea economică sau altfel a celor vechi nu
este o consecință neintenționată, ci, dimpotrivă, o responsabilitate a acestora.
În România, expunerea
utilizatorilor la telefoane de mâna a doua nu este proporțională cu mărimea pieței mobile, ci și cu importurile de
telefoane folosite direcționate spre Est de piețele occidentale.
Oportunitatea afacerilor cu telefoane ieftine
de import pentru distribuitorii mici și acumularea, după 6 ani, de telefoane vechi din valuri succesive ale
adoptării telefoniei mobile în România, care alimentează piața recondiționărilor creează o presiune dublă. Prea
puține s-au auzit despre ce s-a întâmplat cu terminalele unor servicii dispărute ca SunTel LEMS - decodate,
recondiționate, aruncate la coș? Agenții principali din industrie nu se pot aștepta să stopeze sau să contracareze
fenomenul second-hand și al recondiționărilor - cu atât mai puțin să țină de partea lor publicul local - printr-o
simplă afirmare a neajunsurilor terminalelor ieftine, mai evidente pentru companii decât pentru utilizatori.
